O evoluţie absolut spectaculoasă, singulară la nivel european şi poate mondial, se petrece sub ochii noştri, deşi oarecum pe muţeşte. Īn doar un an şi jumătate, Dobrogea a devenit cel mai atractiv areal pentru investiţiile īn centrale eoliene din Europa. 1400 de centrale eoliene au proiectele deja aprobate şi încă de trei ori pe atâtea īşi aşteaptă sorocul. Aproape că nu există comună īn judeţul Constanţa care să nu fi intrat, într-o formă sau alta, īntr-un proiect energetic de pe urma căruia aproape toată lumea ar avea de câştigat: proprietarii terenurilor – banii de superficie, locuitorii – un loc de muncă, primăriile, consiliul judeţean şi bugetul de stat – taxe şi impozite din cele 113 existente. Întreaga evoluţie ar putea culmina, īntr-o bună zi, cu transformarea Dobrogei īn general şi a judeţului Constanţa īn special īntr-un El Dorado al timpurilor noastre.
Timid şi singuratic, primul proiect din 2006 nu părea nici pe departe să indice incredibilul boom al centralelor eoliene în Dobrogea. Cu toate acestea, īn mai puţin de trei ani de la prima declaraţie de intenţie, zeci de firme īn marea lor majoritate înfiinţate īn Constanţa au întocmit proiecte pentru parcuri eoliene, au încheiat contracte de superficie cu proprietarii de terenuri şi au demarat procedurile pentru obţinerea autorizaţiei de mediu. Pānă īn momentul de faţă, zeci de proiecte conţinând 1400 de centrale, cu puteri instalate īntre 2 şi 3 megawaţi oră, au fost deja aprobate. „Pionierii” au iniţiat mai apoi negocieri cu marile companii energetice occidentale, vânzând pentru preţuri deocamdată secrete proiectele cu firme cu tot.
Cehii la Fântânele, austriecii la Valea Dacilor
Proiectul Fāntānele-Cogealac a fost īntocmit pe patru bucăţi distincte de firmele MV Team SRL, Team Invest SRL, SW Euro Tomis SRL şi Ovidiu Development SRL, īnsă a ajuns cu totul īn portofoliul gigantului energetic CEZ, din Cehia, care a demarat deja construcţia celui mai mare parc eolian din Europa: 244 de centrale cu puteri instalate de 2,5 megawaţi oră fiecare. Al doilea titular de proiect, deocamdată, ca importanţă este Sabloal Energie Eoliană SRL, o societate din Oradea reprezentată de Sandra Adameţ, care deţine autorizaţiile pentru amplasarea a 112 centrale eoliene īn apropiere de Autostrada Soarelui, la Medgidia, Valea Dacilor (comuna Peştera) şi Ciocārlia. Adameţ deţine 34% din companie, fiind asociată cu Sandu Pop şi Franz Blochberger, cu cāte 33 de procente. Blochberger este dezvoltătorul propriu-zis al proiectului, prin compania sa Ventureal, implicată în proiecte similare în Austria, Cehia şi Slovacia, īn parteneriat cu o serie de companii energetice germane şi austriece.
Spaniolii şi portughezii şi-au luat feliile la Mihai Viteazu şi Cernavodă
Locul trei este ocupat de Eolica Dobrogea SRL, o societate reprezentată de Corneliu Dică, fost reprezentant al familiei israeliene Ofer īn Romānia, fost director al Administraţiei Porturilor Maritime Constana, actualmente reprezentant al gigantului energetic spaniol Iberdrola Group în România. Spaniolii reprezentaţi de Dică şi-au autorizat deja 71 de centrale eoliene cu putere instalată de 3 MWh īn zona Mihai Viteazu, īnsă au anunţat un proiect total de 1500 MWh, īn valoare totală de 2,5 miliarde de euro. De altfel, subsidiara lor dobrogeană, Eolica, a achiziţionat programe de monitorizare meteo şi studii privind traseele şi comportamentul păsărilor migratoare pe tot cuprinsul Dobrogei, investind resurse considerabile īn logistică. Locul patru este deţinut de Cernavodă Power SRL, o companie preluată recent de Grupul Energias De Portugal (EDP), care şi-a autorizat deja un parc de 47 de centrale cu puteri instalate de cāte 3 MWh fiecare, īnsă compania anunţă că investiţia vizează o capacitate totală instalată de 736 MWh – mai mare decât cea a unui reactor de la Centrala Nuclear Electrică din vecinătate.
Mori de vânt, chiar şi la Vulturu
„Dobrogea se află pe locul 1 īn România în privinţa potenţialului pentru energiile regenerabile. Prin evoluţiile recente, suntem apreciaţi la nivel european, ţinānd cont de faptul că īn doi ani am făcut paşii pe care, de pildă, Polonia i-a făcut īn cinci ani. Īn momentul de faţă, īn zona Fāntānele se dezvoltă cel mai mare proiect eolian din Europa, iar evoluţiile viitoare ar putea să ne rezerve şi alte surprize”, spune Catiuşa Tompoş, şef birou la Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa şi totodată specialistul care ne-a ghidat īn īnţelegerea datelor acestui fenomen. Alte zeci de proiecte autorizate sau īn curs de autorizare vizează dezvoltarea de centrale eoliene la Pantelimon, Siliştea, Gălbiori, 23 August, Pecineaga, Adamclisi, Ostrov, Istria, Săcele, Tārguşor, Dorobanţu, Peştera, Topraisar. Comuna cea mai mică a judeţului, Vulturu, nu va fi nici ea ocolită de proiectele eoliene. Un El Dorado energetic se naşte sub ochii noştri, de la un moment īn care cineva a dat un click, declanşānd toată nebunia, cu dedesubturile ei cu tot. Va urma!