Cu largul concurs al primarului Purcaru si al altor oficiali locali, Samson si rusii de la DGL au demolat o data cu fabrica Postav din Azuga si dreptul de proprietate a doi localnici
Mega-complexul rezidential ce va fi construit în Azuga de catre Constantin Samson si grupul DGL Investment & Consulting, se construieste pe ruine. Pe ruinele fabricii Postav, pe destinele fostilor angajati ramasi fara locuri de munca si pe fosta proprietate a doi tineri oameni de afaceri din Azuga. Razvan Tânjeala si George Barbu au avut ghinionul sa cumpere un teren si o cladire în incinta fabricii, încaputa pe mâna controversatul afacerist Samson. Poreclit si demolatorul de fabrici, Samson a lichidat Postavul, a dat afara toti angajatii si a vândut terenul companiei “americane” cu capital rusesc DGL Holding. Rusii de la DGL au demolat toate constructiile de la Postav si se pregatesc pentru o mare investitie imobiliara, un complex cu 1.000 de apartamente de lux, un lant hotelier cu 500 de camere, restaurante, cazino si aqua land acoperit, dotat cu piscina cu valuri, plaja de nisip si palmieri.
Desi erau proprietarii unui teren si a unor garaje în incinta fostei fabrici, Razvan Tânjeala si George Barbu au privit neputinciosi cum buldozerele aduse de DGL le darâma constructiile. Cei doi oameni de afaceri spun ca întreaga masinatiune a fost pusa la cale de Constantin Samson, cu complicitatea primarului si a unor angajati ai institutiilor statului.
Samson l-a pus primar la Azuga pe Purcaru
Povestea a început în 1999, înainte de descalecatul lui Samson, când Azuga era un oras linistit. Viorel Tânjeala a cumparat atunci la o licitatie organizata de BCR Sinaia un teren în suprafata de 233 mp si un garaj industrial, chiar în incinta fabricii de postav. Viorel a fost interesat de teren, pentru ca avea un atelier de prelucrarea sticlei si voia sa îsi extinda afacerea. În 2002, terenului i s-a facut cadastru si intabulare. În 2004, Samson a preluat fabrica, prin intermediul firmei sale, SC Caloni, si s-a grabit sa faca angajari masive (aproape o treime din populatia Azugai) aducând speranta în rândul populatiei, care a sperat într-o relansare a industriei loclului. Ca urmare, cetatenii Azugai l-au votat ca primar pe PSD-istul Purcaru Adrian, angajat de-al lui Samson, la Caloni. Imediat dupa ce Purcaru a ajuns primar, Samson a dat afara toti angajatii si a început discutiile pentru vânzarea terenului. De aceea, în 2005 a facut cadastru pe toata fabrica (întinsa pe o suprafata de aproape cinci hectare), intabulând si terenul ce îi apartinea în acel moment lui Viorel Tânjeala.
Fiul preia datoriile tatalui
Între timp, afacerea lui Viorel a început sa scârtâie, din cauza unui magament defectuos. El nu a mai putut rezista presiunii creditorilor la care apelase pentru a-si cumpara utilaje industriale de prelucrarea sticlei. În discutie a intrat si terenul pe la Postav, care fusese pus gaj. Scaparea a venit din partea fiului sau, Razvan Tânjeala. Acesta, împreuna cu prietenul si asociatul George Brabu, s-au oferit sa cumpere terenul, preluând si toate datoriile. “Ne-am gândit atunci sa ridicam pe acel teren un bloc de locuinte, caci peisajul e minunat, cu vedere spre Bucegi. Ne facuseram calculele si era o afacere buna”, ne-a declarat Razvan, care detine, împreuna cu George, o agentie imobiliara si una de turism.
Pentru a-si putea pune în practica proiectele, cei doi au lichidat datoriile de la Fisc, care pusese sechestru pe teren. “Atunci am avut primele îndoieli. Caci, desi platiseram datoria, cei de la Fisc întârziau sa ne dea hârtia care sa ateste ca sechestrul fusese ridicat. Când am vazut ca în doar câteva zile mai fusese gasit un camatar, creditor al tatalui meu, care fusese deja intabulat pe acelasi teren, cu o pretinsa datorie de 13.400 de dolari, am înteles ca avem de-a face cu adversari foarte puternici, care se folosesc de orice mijloc pentru a ne împiedica sa ne folosim de teren. Ei au sperat, probabil, ca nu vom avea bani sa platim si vom renunta”, ne-a declarat Razvan Tânjeala.
S-a mai gasit un creditor!
Pe 14 februarie 2007, Viorel Tânjeala a primit o somatie din partea executorului judecatoresc Pavel Bebi, care îl anunta ca daca nu îi plateste lui Vasile Pintenaru (camatarul în cauza) suma de peste 13000 de dolari (totul plecase de la o datorie mai veche, de 600 de dolari), pe 5 martie îi va fi executat terenul de la fabrica de postav. Chiar daca executarea era cu cântec si Pavel Bebi nu respectase etapele legale, Razvan si George au platit si aceasta datorie. Dupa lungi insistente, seful Administratiei Finantelor publice Azuga, Dumitru Bejinariu, a eliberat un document prin care se recunostea ridicarea sechestrului. Dupa ce terenul a devenit liber de toate datoriile, Razvan Tânjeala si George Barbu au devenit proprietari, în baza unui contract de vânzare-cumparare încheiat pe 14 martie 2007.
A doua zi, ca un facut, cei doi au fost sunati chiar de Constantin Samson, care i-a invitat la o întâlnire la un restaurant din Sinaia, în prezenta primarului Purcaru. “În conditiile în care noi i-am spus de la început ca terenul nu este de vânzare, Samson nu ne-a facut nici o oferta. În schimb a facut o demonstratie de forta, certându-i telefonic pe seful fiscului Bejinariu si pe executorul judecatoresc Pavel Bebi, ca nu au putut sa ne încurce mai mult. Pe primar nu s-a jenat sa îl certe de fata cu noi”, ne-a povestit George Barbu. Vazând ca Tânjeala si Barbu tin la proprietatea lor, Samson a decis sa mearga mai departe, trecând peste ei.
Demolatorii
Pe 19 ianuarie, Primaria Azuga îsi da acordul pentru demolarea constructiilor din incinta fabricii Postav. Cei doi proprietari trimit în zadar notificari la primarie, aratând ca detin teren în indiviziune. Firma Apolodor din Bucuresti se apuca de treaba si buldozerele culca la pamânt toate cladirile. Proprietarii îl înstiinteaza pe inginerul care conduce demolarea de ilegalitatea pe care e pe cale sa o comita si Apolodor darâma toate constructiile, mai putin garajul celor doi asociati. Între timp, DGL face presiuni asupra firmei de demolari, amenintand ca nu le plateste nici un ban daca nu darâma si ultima constructie a fostei fabrici. Inginerul prins la mijloc face interventii la Viorel Tânjeala, sa se înteleaga cu DGL asupra pretului, dar pâna la urma darâma si garajul lui Tânjeala si Barbu. Fotografiile si filmuletele realizate de cei doi proprietari în ziua demolarii arata o impresionanta desfasurare de forte, cu agentii unei firme de paza adusi din Bucuresti, cu copii minori carând resturile, cu excavatoare care se opintesc din greu sa darâme peretii grosi din caramida si boltari si cadre de beton armat. “La demolare nu doar ca ne-au încalcat proprietatea dar au si furat din interior utilaje foarte scumpe si sofisticate folosite de tatal meu la prelucrarea sticlei, precum si o cantitate mare de materii prime si produse finite Atunci am avut dovada presiunilor pe care DGL le facuse la firma de demolari, caci inginerul facea fotografii si le trimitea pe telefon prin servicul MMS, sa îi convinga pe beneficiari ca au darâmat garajul, pentru a-si primi banii”, povesteste Razvan Tânjeala.
În Azuga totul se desfasoara în favoarea tandemului Samson-DGL
Dupa demolare, cei doi pagubiti au facut plângeri penale împotriva tuturor partilor implicate, începând cu DGL, firma de demolare, primarul orasului Azuga. În dulcele stil…mioritic al plaiurilor prahovene, atunci când (pe 27 septembrie, dupa o luna de la depunerea plângerilor) au întrebat la parchetul Sinaia despre soarta dosarului, procurorul Papa Badea Dan Sebastian a ridicat din umeri cu mirare: abia atunci aflase ca i se repartizase un astfel de dosar…
În schimb, ca într-un scenariu de teatru al absurdului, servicul taxe si impozite din cadrul Primariei Azuga le cere celor doi asociati sa plateasca impozit pentru cladirea…demolata! Si pentru ca tabloul sa fie complet, compania de asigurari Omniasig refuza sa plateasca polita de asigurare în valoare de 20000 de euro pentru cladirea distrusa. Între timp, primarul dator la Samson, Purcaru Adrian, cauta “solutii” pentru demolarea unor blocuri din proprietatea statului care se afla periculos de aproape de viitorul cartier rezidential ce urmeaza sa fie construit de DGL pe amplasamentul fostei fabrici.
Fisa DGL
Grupul DGL este american doar daca e sa ne luam dupa domiciliul omului de afaceri Daniel Rekitar. Altfel, asa cum o oarata si numele, Rekitar provine din spatiul ex-sovietic, din Ucraina. La fel si banii, precum si interesele pe care le reprezinta. În acest context, nu este deloc întâmplatoare nici asocierea acestuia cu Samson, membru fondator al Centrului de afaceri Româno-Rus, cu sprijinului fostului presedinte Ion iliescu.
DGL Land Holding a fost fondata în anul 1995, în localitatea Los Gatos din California de omul de afaceri Daniel Rekitar. În 2004 si 2005, DGL si-a extins afacerile în Republica Moldova, Ucraina si România, deschizând aici firme de investitii, consultanta imobiliara si constructii. În 2005, Rekitar a fondat în România firma DGL Investment & Consulting (implicata la Postav Azuga). Constantin Samson este numit administrator la o alta firma a lui Rekitar, DGL Construct Solution SRL.
