Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, încarcerat ca urmare a unei condamnări la un an de detenţie pentru şantaj, a fost adus joi la Parchetul instanţei supreme pentru a fi audiat în dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii (FNI).
Surse judiciare au declarat că procurorii au extins cerectările cu privire la infracţiunea de spălare de bani. Concret, pe baza probatoriului administrat, s-a stabilit că învinuitul Vîntu a supus procesului de spălare a banilor pe lângă sumele reţinute în stadiul iniţial – respectiv peste 700.000 lei provenită din infracţiunea de delapidare şi peste 9,6 milioane lei provenită din infracţiunea de înşelăciune şi suma de peste 130.000 de lei provenită tot din faptele comise, adică peste 5,47 milioane de dolari la data prăbuşirii FNI – respectiv sumele de 278.034 de dolari şi 786.060 de euro, provenite din chirii.
Joia trecută, Nicolae Popa a fost audiat în acelaşi dosar, în care Sorin Ovidiu Vîntu este cercetat pentru spălare de bani şi instigare la delapidare.
Nicolae Popa a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, în 2000, în urma căreia mai mult de 100.000 de români şi-au pierdut banii investiţi, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească aproximativ o sută de milioane de euro compensaţii. Decizia a rămas definitivă în 2009.
Fostul director al societăţii Gelsor a depus în 24 mai 2011, la Tribunalul Bucureşti, o cerere de rejudecare a dosarului privind prăbuşirea FNI. În 22 septembrie 2011, instanţa a respins ca inadmisibilă cererea lui Nicolae Popa. Soluţia a fost contestată de Popa la Curtea de Apel Bucureşti, cererea fiind respinsă în decembrie 2011. În 3 februarie 2012, Nicolae Popa a contestat decizia cu recurs la instanţa supremă, cererea fiind respinsă definitiv la sfârşitul aceleiaşi luni.
În august 2011, prin ordonanţă emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au fost infirmate soluţiile de neurmărire date în dosarele privind FNI, Banca Agricolă, Bănca de Investiţii şi Dezvoltare (BID), dar şi în cazul falimentului Băncii Române de Scont (BRS), fiind dispusă continuarea cercetărilor în cadrul aceleiaşi cauze, într-o abordare unitară.
În mai 2012, procurorii Parchetului instanţei supreme au început urmărirea penală în cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu, în dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare.
Cercetările efectuate au stabilit că Sorin Ovidiu Vîntu a supus procesului de spălare a banilor suma de peste 700.000 de lei proveniţi din infracţiunea de delapidare şi peste 9,6 milioane de lei proveniţi din infracţiunea de înşelăciune, adică peste 5,4 milioane de dolari la data prăbuşirii FNI.
„Învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu l-a determinat pe Nicolae Popa să comită infracţiunea de delapidare săvârşită în dauna Fondului Naţional de Investiţii, pentru care autorul a şi fost condamnat la pedeapsa de 15 ani închisoare printr-o hotărâre rămasă definitivă în a cărei executare se află în prezent. Totodată, învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu i-a înlesnit lui Nicolae Popa săvârşirea infracţiunii de delapidare prin promisiunile de a-l ajuta să nu fie tras la răspundere penală şi să nu execute pedeapsa, precum şi de a tăinui sumele de bani obţinute”, arată procurorii.
Ulterior săvârşirii faptelor menţionate, Vîntu ar fi dobândit şi ar fi deţinut, direct sau prin persoane fizice şi juridice pe care le controla, sume de bani şi alte bunuri provenite din delapidarea FNI de către Popa Nicolae şi din săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în dauna FNI, cunoscându-le provenienţa.
Vîntu ar fi efectuat mai multe operaţiuni patrimoniale prin care bunurile provenite din infracţiuni au fost transferate în mod repetat între persoane pe care le controla, urmărind ascunderea sau disimularea adevăratei lor naturi.
Totodată, în baza probelor administrate până în prezent a rezultat ca Nicolae Popa a acţionat sub coordonarea lui Vîntu Sorin Ovidiu, care a fost iniţiatorul întregii operaţiuni şi principalul beneficiar al sumelor cu care a fost fraudat Fondul Naţional de Investiţii. Astfel, după ce în perioada 1999 – 2000 a realizat mai multe răscumpărări de unităţi de fond FNI prin intermediul lui Popa Nicolae sau a societăţilor în care era administrator sau asociat majoritar, Vîntu ar fi utilizat aceste sume la achiziţionarea de bunuri imobile.