Remorcherul scufundat în largul Mării Negre, în dreptul portului Midia, urmează să fie ridicat la suprafață prin implicarea unor echipamente speciale, aduse de contractorul lucrărilor – ARAS Salvage Turcia.
Din comunicatul celor de la Midia Marine Terminal reiese că va fi folosită o configurație complexă de trei nave specializate – „Ataman – navă offshore pentru suport în operațiuni complexe, Yogi – navă multirol specializată în scufundări de mare adâncime și lucrări subacvatice, Anadolu – macara plutitoare de mare capacitate”.
Este vorba despre utilaje navale utilizate în operațiuni offshore grele, întâlnite de regulă în industria petrolieră, în salvări maritime de mare risc sau în lucrări submarine de infrastructură. Practic, întreaga intervenție de la Midia este tratată ca o operațiune industrială complexă pe mare, care necesită sincronizare perfectă între nave, scafandri, macarale și echipe tehnice.
Cea mai importantă piesă din acest angrenaj este, clar, macaraua plutitoare Anadolu, un colos cu o capacitate de ridicare de 1.600 de tone, care poate ridica încărcături cu o viteză de 1,4 metri pe minut și poate recupera structuri aflate chiar și la 50 de metri adâncime. Având în vedere că un remorcher precum cel scufundat are 186 de tone și se află la 26 de metri adâncime, specificațiile macaralei sunt mai mult decât suficiente pentru o astfel de misiune, însă dificultatea nu ține doar de greutate, ci mai ales de stabilitatea epavei și de condițiile de lucru de sub apă.
În astfel de intervenții, fiecare etapă trebuie executată gradual și controlat, pentru că o ridicare neuniformă poate produce deplasări ale epavei, tensionări periculoase în cablurile de ridicare sau chiar deteriorări suplimentare ale structurii navei scufundate.
Comunicatul mai specifică faptul că macaraua „dispune de sisteme care permit poziționarea precisă și controlul simultan al mai multor slinguri, facilitând operațiunile în apropierea epavei”. Aceste sisteme sunt esențiale într-o operațiune în care scafandrii lucrează practic „orb”, în condiții de vizibilitate redusă, iar fiecare mișcare trebuie coordonată milimetric de la suprafață.
De asemenea, macaraua deține certificarea RINA, care atestă conformitatea privind integritatea structurală, stabilitatea, flotabilitatea și siguranța echipamentelor de la bord.
De pe site-ul oficial al celor de la ARAS mai aflăm că macaraua a fost construită în 2007, retehnologizată în 2025 și lansată la apă, poate deservi un echipaj de 20 de persoane, dar și faptul că a fost folosită în operațiuni ample în zona Mării Negre și a Mării Mediterane.
Ce merită subliniat este că o astfel de macara nu poate ajunge singură la fața locului și nici nu poate opera independent într-o misiune de acest tip. A fost remorcată și va fi asistată pe tot parcursul operațiunii de Ataman, o navă de suport offshore, capabilă să participe la o gamă largă de activități maritime complexe, inclusiv în zona platformelor petroliere.
Nava, cu o lungime de aproape 50 de metri, cu două motoare Caterpillar a câte 2.575 de cai putere și care, iată, poate tracta un colos cu greutate de aproximativ 4.200 de tone, este construită tot în 2007, dar modernizată recent și echipată pentru intervenții dificile și situații de urgență, având inclusiv sisteme moderne de firefighting.
În astfel de operațiuni offshore, navele de suport sunt vitale, pentru că ele asigură stabilitatea întregului dispozitiv naval, poziționarea echipamentelor, alimentarea și siguranța echipelor de intervenție.
Nava multirol Yogi este de circa 10 zile în România, venind în pregătirea etapei de extragere a carburantului, a uleiurilor și a altor lichide rămase în epavă. Este o navă-suport pentru scafandri turci, care, conform MMT, „continuă extragerea lichidelor din interiorul remorcherului, operațiune necesară pentru prevenirea poluării marine, reducerea greutății navei și crearea condițiilor de siguranță necesare ranfluării. Până în prezent, a fost extrasă peste 50% din cantitatea totală estimată de lichide de la bord.”
Această etapă este una critică înaintea ridicării propriu-zise, pentru că eliminarea combustibilului și a lichidelor reduce riscul producerii unei poluări marine și permite controlarea mai eficientă a stabilității epavei în timpul ridicării.
Yogi este o navă relativ mică, măsoară 26 de metri, dar este foarte versatilă, putând fi folosită în dragaj, construcții de parcuri eoliene offshore, misiuni complexe de scufundare, construcții marine civile și remorcaj.
În paralel, scafandrii trebuie să lucreze la adâncime, în apă cu vizibilitate extrem de redusă, curenți marini și sedimente care limitează aproape complet orientarea vizuală. Practic, mare parte din operațiune se desfășoară tactil, după proceduri stricte și comunicații permanente cu echipele de la suprafață.
Vorbim, așadar, de un ansamblu de nave specializate, de echipe cu experiență în salvări maritime și de o intervenție care implică proceduri tehnice complexe, desfășurate în condiții dificile de mediu și siguranță.
Reamintim că „operațiunea de ranfluare se desfășoară în condiții tehnice complexe, remorcherul aflându-se la aproximativ 26 de metri adâncime, la circa 8 kilometri în largul Mării Negre, zonă caracterizată de vizibilitate redusă și turbiditate ridicată” – comunicat MMT.
