Ceea ce s-a urmărit de la bun început prinde contur. Tărăgănarea procesului în care Radu Mazăre este acuzat de fapte de corupţie riscă să se prescrie. Dacă fostul deputat Mihail Boldea stă de un an de zile în spatele gratiilor pentru un prejudiciu de un milion de euro, Mazăre, pentru fapte asemănătoare dar cu un prejudiciu pe peste o sută de ori mai mare, e liber ca pasărea cerului, neavând nici măcar interdicţie de a părăsi ţara.
La ultimul termen al procesului în care primarul Constanței este judecat pentru retrocedarea ilegală a sute de hectare de teren procurorul DNA a arătat că acest caz se închide dacă intră în vigoare noul cod penal. Dacă în februarie anul viitor se aplică noua lege, dosarul se prescrie. În acest sens, a cerut judecătorului să acorde termene mai scurte. În ciuda prejudiciului de zeci de milioane de euro, Ministerul Finanțelor nu s-a constituit parte civilă în acest caz.În același timp, reprezentantul DNA a solicitat instanței să facă o adresă către Ministerul Finanțelor Publice pentru a explica care era situația terenurilor la momentul retrocedării și care este situația juridică a acestor imobile în prezent. Avocații inculpaților s-au opus acestei cereri, arătând că este ilegală și că demonstrează că urmărirea penală nu a fost finalizată.MFP nu vrea banii din tranzacțiiÎn plus, aceștia au arătat că Ministerul Finanțelor Publice nu s-a constituit parte civilă și că solicitarea DNA nu are rost. Avocații au mai cerut creșterea onorariului către expertul care face diferite măsurători de la 20 la 60.000 de lei, având în vedere volumul de muncă.
”Vedetele” procesului nu au fost prezente la acest termen, respectiv Radu Mazăre sau președintele Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu. Ei s-au mulțumit să-și trimită avocații. Discuțiile au continuat în contradictoriu, între avocați și procuror. Apărătorii au cerut judecătorului ca expertul desemnat să facă o adresă către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța, instituție publică, pentru a cere orto-fotoplanul municipiului Constanța. Pericol de prescriereDupă mai multe discuții în contradictoriu, noul judecător care a preluat cauza, Stan Mustață, a admis cererea procurorului de transmitere a unei adrese către Finanțele publice pentru a preciza statulul juridic al terenurilor la nivelul anului 2002 și în prezent, precum și majorarea sumelor pentru expertul topografic convenit. În același timp, procurorul a rugat judecătorul să acorde un termen scurt deoarece există riscul ca faptele din acest dosar să se prescrie dacă intră în vigoare noul cod penal. Judecătorul a stabilit următorul termen pe 19 noiembrie.Prejudiciu de 77 milioane de euro adus statului.
În 2008, edilul Constanței, Radu Mazăre, a fost trimis în judecată fiind acuzat că se află în fruntea unui grup de 37 de persoane care ar fi pus la cale retrocedarea ilegală a circa un milion de metri pătrați de teren în perioada 2002-2005. „Membrii Comisiei de aplicare a Legii 10/2001 din cadrul Primăriei Constanța, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, cu știință, au soluționat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obținerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de către ei sau de către persoane din anturajul lor a proprietății asupra unor mari suprafețe de teren la care nu aveau dreptul. Astfel patrimoniul public a fost deposedat de mari suprafete de teren intravilan în valoare de 114 milioane euro dintre care 77,77 milioane euro reprezinta prejudiciu în dauna statului și de 36,16 milioane euro prejudiciu în dauna municipiului Constanța”, sustin procurorii. Mai mult, arată aceștia, „au fost restituite porțiuni de plajă și faleza care, potrivit Constituției și legilor în vigoare fac obiectul exclusiv al proprietății publice, adică nu pot ajunge sub nicio formă în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice”.
Persoanele îndreptățite la restituire au fost determinate, dupa ce au așteptat în van câțiva ani, să-și vândă drepturile succesorale ori să vândă terenurile restituite, pentru sume de bani ce reprezinta mai putin de 1% din valoarea acestora. „În final, aceste terenuri aveau să ajungă în proprietatea persoanelor carora le-au fost predestinate, cu mult înainte de soluționarea cererilor de restituire”, se arată în rechizitoriu.
