Portul Constanța: întârzieri semnificative în proiectele strategice! Investitorii fac apel la acțiune!

Subscrisa ORGANIZAȚIA PATRONALĂ „CONSTANTA PORT BUSINESS ASSOCIATION”, persoană juridică română, în calitate de reprezentanți legitimi ai principalilor agenți economici din porturile Constanța, Midia și Mangalia, mari investitori locali, cât și grupuri internaționale prezente prin investiții locale în aceste porturi, cu o majoritate de cel puțin 2/3 din operatorii portuari ce realizează peste 70% din traficul de mărfuri și o cifră de afaceri atinsă în anul 2024 de 8,45 miliarde lei, transmitem, în cele ce urmează, comunicatul nostru de presă,

Portul Constanța: întârzieri semnificative în proiectele strategice – apel la acțiune

Investiții asumate și nerealizate de către CNAPM în perioada 2021–2026: 1.544.468.653 lei

Preambul

În ultimele 12 luni, atât Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, cât și Președintele României, Nicușor Dan, au reconfirmat public statutul strategic militar și economic al Portului Constanța și au indicat explicit necesitatea accelerării investițiilor publice, private și mixte în infrastructura portuară, rutieră, feroviară și energetică.

Declarațiile Premierului vizează includerea Portului Constanța ca prioritate strategică în programele UE, SAFE și PNRR, precum și conectarea rutieră și feroviară restantă pentru consolidarea rolului de hub european. Totodată, s-a subliniat că dezvoltarea României depinde de valorificarea potențialului logistic al Constanței și al Dobrogei.

La nivel prezidențial, Portul Constanța a fost prezentat ca oportunitate-cheie pentru aliați în perspectiva reconstrucției Ucrainei și ca nod de cooperare comercială și militară în cadrul strategiei UE pentru Marea Neagră, fiind integrat în Strategia Națională de Apărare 2025–2030.

Cu toate acestea, evaluările instituționale independente indică un decalaj semnificativ între intențiile exprimate și stadiul actual al implementării proiectelor. Curtea de Conturi a constatat performanță sub potențial, lipsa unei strategii coerente la nivel național, management preponderent provizoriu și nerealizarea investițiilor asumate, cu impact direct asupra competitivității portului.

Corpul de Control al Prim-ministrului a identificat nereguli majore de guvernanță la CN Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, afectând stabilitatea decizională și capacitatea administrativă de execuție.

Pe dimensiunea investițională, proiecte critice precum dragajele de investiții, modernizarea rețelelor electrice (Etapa II) și Master Planul rutier se află încă în faze de licitație sau evaluare ori înregistrează întârzieri semnificative, menținând riscuri operaționale și de competitivitate față de porturi concurente.

Concluzie: Realitatea curentă din Portul Constanța contrazice declarațiile politice privind ritmul investițiilor, fiind necesare măsuri concrete de corelare a managementului și investițiilor cu intențiile declarate, prin guvernanță stabilă cu KPI, calendar public accelerat de execuție, transparență tarifară, consultare obligatorie a comunității portuare și un mecanism interinstituțional de coordonare între MTI, CN APM SA, CFR și CNAIR.

Cadrul legal și rolul CN APM SA

CN Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța administrează Portul Constanța și infrastructura publică concesionată de la Statul Român în baza Ordonanței nr. 22/1999. Conform art. 24, alin. (b), administrațiile portuare au obligația să întrețină, să repare, să modernizeze, să dezvolte și să mențină caracteristicile tehnice minime ale infrastructurii portuare, conform planurilor de proiectare sau cărților tehnice aferente.

Administrația portuară își aprobă planurile de investiții în forurile decizionale, acestea regăsindu-se în planurile de management și în indicatorii de performanță. Proiectele pot fi inițiate de administrația portuară, de operatori privați sau de operatori privați în asociere cu administrațiile portuare.

Observații asupra situației proiectelor inițiate de CN APM SA Constanța

În mod ideal, proiectele ar trebui fundamentate pe strategii comerciale și de dezvoltare solide, susținute de analize cost–beneficiu care cuantifică efectele economice, sociale, de mediu, concurențiale, de siguranță și securitate. În prezent, CN APM SA nu dispune de o strategie conjugată pentru infrastructură, suprastructură, energie, PCS (Port Community System), mediu, siguranță și securitate portuară.

Lipsa direcțiilor clare, întârzierile și absorbția minimă de fonduri europene se reflectă într-o infrastructură precară (rutieră, feroviară, legături multimodale, adâncimi, starea cheiurilor) și în proiecte dezvoltate preponderent punctual, fără integrare într-o strategie locală sau națională și fără consultarea asociațiilor profesionale și a operatorilor, contrar Regulamentului (UE) nr. 352.

Radiografia proiectelor cu finanțare europeană (POIM 2014–2020, PT 2021–2027)

1. Modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța – Etapa I
   Contract de proiectare și execuție lucrări semnat la 26.11.2021. Lucrări: stație de transformare 110/20 kV, modernizări de posturi de transformare, includere în SCADA, sistematizare rețele de cabluri. Valoare: 46.863.325,65 lei (fără TVA). Durata: 32 luni. Recepția trebuia să aibă loc în august 2024; nu a avut loc.
2. Extinderea cheurilor danelor 10 și 12 din Zona Midia, inclusiv consolidări
   Contract de proiectare și execuție semnat la 12.07.2022; termen 24 luni. Valoare: 51.193.073,37 lei (fără TVA). Recepția era prevăzută pentru iulie 2024; stadiu fizic aproximativ 80%. Proiectul este blocat.
3. Modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța – Etapa II
   Indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin HG nr. 818/2023. Valoare totală (cu TVA): 557.674.000 lei. Durată: 25 luni. Contractul de proiectare și execuție a fost semnat la 01.04.2025.
4. E-COLD – Furnizarea de energie electrică la cheu (Cold Ironing)
   Contract de finanțare cu CINEA semnat în octombrie 2022. Termen execuție: 36 luni. Contractul de proiectare și execuție a fost semnat în martie 2025.
5. Master Plan infrastructură rutieră – Portul Constanța și Midia
   Indicatori aprobați prin HG nr. 820/2023. Valoare: 721.300.583,93 lei (cu TVA). Durata execuției: 28 luni. Licitația este în derulare din 2024; nu există contract semnat și nu se preconizează începerea lucrărilor în 2025.
6. Extinderea la 4 benzi a drumului Poarta 7 – Pod rutier CDMN – Poarta 9/Poarta 8 (Nord)
   Indicatori aprobați prin HG nr. 755/2022 și actualizați prin OMTI nr. 86/2024. Valoare totală: 293.505 mii lei (cu TVA). Durata: 36 luni. Licitația este în derulare din 2024; nu există contract semnat.
7. Dragaje de investiții – Constanța, Midia și Mangalia
   Aprobate prin HG nr. 118/2024. Valoare totală: 1.059.239.000 lei (cu TVA). Suprafață dragaj: Constanța 268,06 ha; Midia 70,64 ha; Mangalia 61,88 ha. Licitația este în derulare; nu se preconizează startul în 2025.
8. Modernizarea și extinderea infrastructurii de apă și canalizare – Etapa I
   HG nr. 819/2023. Valoare: 165.918.000 lei (cu TVA). Licitația este în derulare din 2024; nu există contract semnat.
9. Dezvoltarea capacității feroviare în Sectorul Fluvio–Maritim – Etapa II
   Aprobarea studiului de fezabilitate este blocată din octombrie 2023; lucrările ar fi trebuit finalizate până la sfârșitul anului 2026.

Tratarea investițiilor operatorilor privați în Portul Constanța

Operatorii se așteaptă la un mediu predictibil și un tratament transparent și nediscriminatoriu. În practică, durata totală de avizare a investițiilor private variază între 1 și 2 ani, ceea ce descurajează investițiile.

Impactul asupra mediului de afaceri

Întârzierile sistematice afectează competitivitatea Portului Constanța, cresc costurile operatorilor și vulnerabilizează fluxurile logistice regionale. Există riscul pierderii finanțărilor nerambursabile și al penalităților contractuale.

Efectele economice directe pentru mediul de afaceri sunt:
(i) prelungirea timpilor de operare și creșterea costurilor de manevră în lipsa adâncimilor asigurate prin dragaje;
(ii) restricții de capacitate și costuri ridicate ale energiei în lipsa modernizării rețelelor și a conectării la cheu (OPS – Onshore Power Supply / cold-ironing);
(iii) congestie rutieră și feroviară pe conexiunile TEN-T din cauza neavansării master planului rutier și a proiectelor feroviare complementare;
(iv) descurajarea investițiilor private și migrarea fluxurilor către porturi concurente din regiune.

Există o serie de constatări instituționale relevante, publice:

Curtea de Conturi (audit 2016–2022, publicat în mai 2024) indică „performanță sub potențial” a Portului Constanța, absența unei strategii coerente la nivel național și management preponderent provizoriu, fără KPI, cu impact asupra implementării investițiilor și conectivității rutiere și feroviare.

Corpul de Control al Prim-ministrului (raport final aprilie 2025, control 2019–2024 la CN APM SA) a semnalat nereguli de guvernanță corporativă, respectiv numiri în Consiliul de Administrație și directori cu încălcarea OUG 109/2011, precum și întârzieri în procedurile de selecție, afectând stabilitatea decizională și capacitatea de execuție a investițiilor.

Impact reputațional și de conformitate:
În contextul Regulamentului (UE) 2017/352 și al obligațiilor OG nr. 22/1999, persistența întârzierilor și lipsa de transparență în consultarea comunității portuare (operatori, asociații profesionale) pot atrage intervenția autorității de supraveghere – Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) – și condiționări suplimentare din partea finanțatorilor europeni.

Efecte directe:
• creșterea costurilor operaționale (remorcaj suplimentar, timpi de așteptare) și diminuarea marjelor operatorilor;
• risc de neeligibilitate sau reziliere pentru proiecte CEF și PT din cauza neîndeplinirii jaloanelor;
• pierderea de trafic containerizat și RO-RO către porturi vecine mai predictibile;
• îngreunarea tranziției verzi (Fit for 55) în absența OPS și a modernizării rețelelor electrice.

Concluzie și apel la acțiune

Apel la implicare instituțională imediată și coordonată

Pentru a recupera întârzierile și a proteja finanțările europene, este necesar un mecanism de urgență, pe o perioadă de 90 de zile, sub coordonarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), cu participarea Corpului de Control al Primului Ministru (CCPM), Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) și Curții de Conturi, în limita mandatului.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – rol și măsuri imediate

Instituirea unui Task Force interinstituțional (MTI, CN APM SA, CFR, CNAIR) pentru portofoliul de proiecte aferente HG nr. 818/2023, HG nr. 820/2023 și HG nr. 118/2024.

Stabilirea unui grafic accelerat, cu jalonizare săptămânală, pentru următoarele proiecte:
– modernizarea rețelei electrice – Etapa II;
– Master Planul rutier;
– dragajele de investiții;
– proiectul E-COLD.

Mandatarea CN APM SA să publice bilunar stadiul fizic și financiar al proiectelor, precum și blocajele existente, cu termene de deblocare asumate la nivel de director de proiect.

Demararea consultării obligatorii cu comunitatea portuară (operatori), în baza Regulamentului (UE) 2017/352 și OG nr. 22/1999, art. 24, pentru alinierea priorităților investiționale.

Corpul de Control al Primului Ministru – continuarea verificărilor țintite

Monitorizarea aplicării remedierilor rezultate din raportul CCPM din aprilie 2025 privind guvernanța corporativă și respectarea OUG 109/2011.

Verificarea lanțului decizional și a cauzelor întârzierilor în procedurile de achiziție, licitație și execuție pentru proiectele finanțate din PT și CEF.

Emiterea de recomandări executive cu termene ferme și raportare publică lunară a progresului.

Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval – supraveghere și transparență tarifară

Avizarea și monitorizarea normelor de fundamentare a tarifelor, chiriilor și redevențelor portuare și verificarea respectării obligațiilor de transparență față de utilizatori.

Solicitarea unui calendar de consultare periodică cu operatorii portuari privind investițiile și serviciile, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/352.

Emiterea de decizii și avize în situațiile în care sunt identificate practici discriminatorii sau lipsă de transparență.

Curtea de Conturi – urmărirea implementării recomandărilor de audit

Elaborarea și aplicarea unui plan de acțiune de către CN APM SA pentru implementarea recomandărilor din auditul 2016–2022, privind managementul stabil, KPI, digitalizare, utilizarea activelor și conectivitatea.

Raportări trimestriale ale CN APM SA către autoritatea tutelară privind progresul în implementarea recomandărilor și realizarea investițiilor aprobate prin hotărâri de guvern.

Implicarea operatorilor portuari în guvernanța CN APM SA

Relansarea procedurilor de selecție pentru Consiliul de Administrație al CN APM SA, conform OUG 109/2011 (cu modificările din 09.12.2025), cu profil de competențe și KPI corelate cu: absorbția fondurilor europene, execuția fizică a proiectelor, digitalizarea (PCS), siguranța și mediul, transparența tarifară.

Asigurarea participării obligatorii a unui reprezentant al operatorilor portuari în Consiliul de Administrație sau, alternativ, constituirea unui Port Community Advisory Board (PCAB), format din reprezentanți ai operatorilor portuari, asociațiilor profesionale și utilizatorilor de infrastructură, cu rol consultativ obligatoriu în definirea, prioritizarea și calendarizarea investițiilor.

Legarea remunerației variabile a managementului de atingerea jaloanelor proiectelor finanțate din PT și CEF și de calitatea dialogului cu comunitatea portuară, inclusiv consultări lunare.

Cu deosebită considerație,

Organizația Patronală
CONSTANTA PORT BUSINESS ASSOCIATION