Ziua Justiției, în acest an, constituie nu atât un prilej aniversar, cât un prilej obligatoriu de reflecție, de analiză, având în vedere adoptarea de către Parlament, în luna iunie, a unor modificări referitoare la pensiile de serviciu ale magistraților. Consider că este necesar să subliniez consecințele negative ale acestui demers legislativ, care a creat o situație dificilă pentru buna funcționare a sistemului judiciar, prin raportare la principiile de bază ale democrației și ale statului de drept. Astfel, trebuie menționat că aceste modificări s-au făcut prin simularea unui dialog, cu ignorarea principiilor cooperării loiale și respectului reciproc pe care puterile statului și-l datorează, prin neînsușirea de către legiuitor, într-o măsură satisfăcătoare, a propunerilor pertinente, de natură tehnică, formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Decizia sărbătoririi, în prima duminică din luna iulie, a Zilei Justiției a avut ca scop atât recunoașterea importanței Justiției într-o societate democratică, cât și a rolului esențial al puterii judecătorești în realizarea acestui serviciu public, aspecte care definesc locul sistemului judiciar în arhitectura statală. Din acest punct de vedere, este evident că Justiția reprezintă un factor de echilibru care trebuie să realizeze un serviciu public. În ceea ce privește Ministerul Public, rolul și responsabilitatea acestuia, esențiale pentru sănătatea unei democrații, sunt prevăzute în Constituția României: Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
În considerarea acestei importante și dificile responsabilități sociale, pentru asigurarea independenței justiției, puterea politică a proiectat un statut specific pentru magistrați, independența asociată acestui statut fiind definită, pe de o parte, prin interdicții și incompatibilități și, pe de altă parte, printr-o componentă financiară aparte (constituită inclusiv prin pensia de serviciu și stabilirea unei limite de vârstă inferioară pentru pensionare față de alte categorii profesionale). Or, modificările legislative adoptate luna trecută lipsesc practic de conținut acest statut, iar efectele negative deja se văd prin părăsirea masivă a sistemului, continuând, cel mai probabil, cu repercusiuni în ceea ce privește calitatea actului de justiție și aici am în vedere, mai ales, celeritatea soluționării cauzelor în condițiile creșterii volumului de activitate pentru magistrații rămași în sistem. Acestea sunt efectele pe termen scurt, dar există ipoteza îngrijorătoare ca, pe termen mediu, magistratura să se transforme într-o profesie neatractivă pentru tinerii competenți, ori resursa umană de înaltă calitate profesională este definitorie pentru această profesie.
Îmi exprim regretul că decidenții politici nu au înțeles că modificări de acest gen, făcute fără analize mature și echilibrate, precum și fără o consultare reală a sistemului, impactează negativ funcționarea sistemului de justiție cu consecințe directe asupra calității actului de justiție.
În acest moment dificil pentru sistemul judiciar, gândurile mele se îndreaptă în primul rând către colegii procurori cărora le mulțumesc pentru munca și contribuția constantă la crearea unei culturi organizaționale solide, definită prin valori instituționale puternice: profesionalism, responsabilitate, loialitate, implicare, onestitate.
În al doilea rând, doresc să îmi exprim aprecierea și respectul față de corpul judecătorilor, precum și față de celelalte profesii juridice – avocați, notari, executori, personal auxiliar – și să le urez succese profesionale și personale, având convingerea că doar prin eforturi comune poate fi realizată responsabilitatea socială conferintă prin Constituție: Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
La mulți ani cu ocazia Zilei Justiției!