Deși am fost de multe ori în Delta Dunării, nu refuz niciodată o nouă aventură în acest loc unic în Europa.
Grație Asociației Delta Dunării, am reușit să văd o parte din tot ce oferă această zonă minunată.
Am ajuns la Crișan, la Pensiunea Eden, cu Travel Delta Star. Ne-am îmbarcat din Tulcea.
Eden are piscină, bărci și ponton pentru pescari. Pensiunea e superbă, departe de ochii curioșilor, într-o oază de verdeață.
Și ca un pont, cea mai bună ciorbă de perișoare din pește se mănâncă la Pensiunea Doi căpitani din Crișan.
Prima excursie am făcut-o la Pădurea Caraorman – Pădurea Neagră
Pe dune de nisip, care ajung la înălțimi de aproape șapte metri, cresc stejari încolăciți de liane, hamei sau viță de vie sălbatică. În 1938, Pădurea Caraorman a fost declarată monument al naturii pentru bogăția habitatelor sale, unice sau foarte rare în Europa. Se întinde pe o suprafață de aproximativ 3000 ha, în centrul grindului Caraorman, la sud de Brațul Sulina printre dune de nisip.
Aici găsim stejari de peste 30 m înălțime, bătrâni de sute de ani, cu ramuri impunătoare. Vegetația bogată face o umbră atât de deasă, încât există locuri foarte întunecoase. De aici și numele de Pădurea Neagră.
Există povești și legende pe care le-am aflat de la Cristi Contolencu, ghidul nostru de la Caraorman. De altfel, după ce ne-am umplut sufletul și mintea cu tainele pădurii negre, ne-am oprit la ”Stejarul Îngenuncheat”, un punct gastronomic local din satul Caraorman. Preparate din pește gătite tradițional și savurate sub un acoperiș de stuf întregesc farmecul poveștilor din pădurea neagră. Iar gogoșile de aici sunt senzaționale.
Așadar, dacă ajungeți în Deltă, nu ratați un ”safari” în Pădurea Caraorman. Sigur o să vă încânte.
Sulina, iar și iar
Așa cum am spus de nenumărate ori, Sulina este slăbiciunea mea. Orașul plin de istorie și de personaje legendare.
În 1856, Sulina a devenit sediul Comisiei Europene a Dunării, ”bunica” Uniunii Europene de astăzi. A fost cel mai cosmopolit oraș din România. Greci, români, ruşi, armeni, turci, austro-ungari, evrei, albanezi, germani, italieni, bulgari, englezi, polonezi, etc. au trăit aici și și-au lăsat amprenta asupra locului.
Din nefericire, ca mai toate orașele din România, și Sulina a cunoscut gustul amar al incompetenței și al nepăsării. Niciun primar nu a reușit să îi redea strălucirea și farmecul de altădată. Nici nu cred că a încercat vreunul.
Cu toate acestea, din punct de vedere turistic orașul se dezvoltă frumos. Sunt multe pensiuni în care tradiția se îmbină armonios cu modernul și care se pliază pe cerințele oricărui tip de turism. Prețurile sunt pentru toate buzunarele. De altfel, în Deltă te poți caza la pensiuni de cinci stele sau la căsuțe tradiționale în inima naturii. Depinde de ce îți dorești.
La Sulina am stat de vorbă cu Dragoș Năstase, proprietarul pensiunii Helios.
”Suntem norocoși din multe puncte de vedere pentru că nu ne adresăm unui anumit tip de turiști. Aici pot veni oameni cu gusturi diferite pentru că zona le oferă de toate. Iubitorii de natură se vor simți în elementul lor, cei care iubesc pescuitul au ce face. Avem excursii, avem caiace, avem tot ce trebuie. Și avem și Marea Neagră. În timp ce bărbații merg la pescuit, doamnele merg la plajă. Intrarea în mare este lină, deci nu există riscuri. Nisipiul este foarte fin pe plajă. Avem terase, baruri, evenimente tradiționale și nu numai. Spre deosebire de stațiunile consacrate de pe litoral, în Sulina e liniște și multă istorie. Sunt ghizi locali care știu cronica multor clădiri din oraș și care vă pot povesti despre legenda piratului din Cimitirul Multietnic, despre iubiri interzise sau prințese triste. Este suficient să îți lași imaginația să zburde și vei simți aerul vechi al acestui oraș plin de legende. Aici nu ai cum să te plictisești. Se poate vizita Pădurea Letea, se poate merge la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră, sunt multe, foarte multe de văzut și de făcut. De aici poți ajunge în toată Delta. Din punctul meu de vedere, Sulina dă ora exactă în toată Europa.”
Oamenii deltei au credința lor. Ei spun că natura comunică perfect cu noi. Ne arată cât și până unde avem voie să mergem. Deltaicii își apără teritoriul de răul pe care îl pot face turiștii care nu înțeleg importanța și măreția acestei zone protejate.
Delta este un muzeu natural în care trebuie să respectăm fiecare regulă. E primordial.
