Cum explică psihologii votul din primul tur. Mihaela Rus: ”Între dezamăgire și opțiuni limitate”

Votul de duminică a fost un șoc atât pentru clasa politică, cât și pentru mulți români care n-au auzit până atunci de Călin Georgescu. Peste 2 milioane de alegători au votat pentru funcția de președinte al României un personaj de pe tik-tok, cu un discurs pro-rus, mistic și plin de nonsensuri. ”Pentru că este vibrația cuvântului care duce la măreția omului de a fi demn”. Nimeni nu e înțeles ce a vrut să spună candidatul și se pare că votanții nici măcar nu s-au obosit să priceapă unde este înțelepciunea din aceste cuvinte.

S-a pus ștampila pe un personaj despre care nu se știa nimic, un om care a apărut din neant și care nu vorbește niciodată despre el, despre cine este, ce a realizat, ce avere și ce interese are, ci aruncă declarații halucinante, lipsite de o minimă logică, dar care prind la un public cu o educație precară.

”Ce aș putea să vă spun este că m-am întâlnit cu o altă specie, în niciun caz o specie umană. Pare puțin bizar și îmi este absolut egal ce cred unii și alții, mai ales astăzi, însă eu vă spun că aici discutăm de o altă specie.”

”Sucurile acidulate conțin microcipuri și intră-n tine ca într-un laptop”

“Șansa României este înțelepciunea rusească”

”Nașterea prin cezariană e o tragedie, pentru că se rupe firul divin”

Prof. univ. dr. Mihaela Rus, președinta Filialei Constanța a Colegiului Psihologilor din România a făcut a analiză atentă a situației:

Reflecții post-vot: Între dezamăgire și opțiuni limitate

Votul de duminică reflectă, într-o măsură îngrijorătoare, efectele degradării relației dintre clasa politică și cetățeni din ultimii 20 de ani.

Generația Z, cunoscută drept „generația schimbării”, a dat un vot de blam politicienilor actuali, exprimându-și frustrarea față de minciună și impostură. Totuși, analizând comportamentul la vot, se observă că mulți tineri au votat fără o informare prealabilă despre candidați, încercând să afle detalii despre aceștia abia ulterior.

Această tendință subliniază nevoia urgentă de educație civică și politică în rândul generației tinere. Nu sunt în măsură să fac recomandări sau judecăți de valoare privind rezultatul votului, dar poate că este și vina societății civile că nu a fost mai implicată. Poate că este momentul să ne gândim la ce am putea face, ca indivizi și comunități, pentru a influența pozitiv viitorul și pentru a nu mai ajunge în situații similare Prin urmare mergem în turul 2 cu două opțiuni suboptimale, iar întrebarea rămâne: cum construim o societate mai informată și mai responsabilă?

Schimbarea nu începe doar cu votul, ci și cu informarea.

Comportamentul irațional al tinerilor la vot poate fi explicat prin mai mulți factori psihologici, sociali și culturali:

Emoțional vs. Rațional
Deciziile tinerilor la vot sunt adesea influențate de emoții, cum ar fi entuziasmul pentru un candidat „carismatic” sau nemulțumirea față de status quo, fără a analiza profund consecințele sau programele politice.

Influența Grupului
Tinerii sunt sensibili la influența socială. Prietenii, familia sau personalitățile publice pot determina alegeri fără ca tinerii să cerceteze individual candidații sau politicile.

Dezinformarea și Social Media
Tinerii petrec mult timp online, unde sunt expuși informațiilor incomplete sau false. Algoritmii rețelelor sociale pot amplifica conținut emoțional, polarizant sau manipulator.

Lipsa de Experiență
Mulți tineri nu au experiență directă cu impactul politicilor publice asupra vieții lor. Aceasta îi poate face să subestimeze importanța alegerilor sau să voteze impulsiv.

Protest și Contracultură
Tinerii pot vota ca formă de protest împotriva generațiilor mai în vârstă, a sistemului sau a establishment-ului politic, alegând candidați percepuți ca „anti-sistem”.

Idealismul și Simplificarea Problemelor
Tinerii tind să gândească idealist și să favorizeze soluții rapide sau simple la probleme complexe, susținând candidați care promit schimbări dramatice.

Distragerea Atenției și Apatia
Unii tineri aleg să voteze fără a cerceta, influențați de reclame, sloganuri sau mesaje populiste, din lipsă de timp sau interes față de detalii.

Influența Evenimentelor Recente
Tinerii pot reacționa exagerat la evenimente recente, cum ar fi o criză economică, un scandal politic sau o mișcare socială. Acest lucru le poate distorsiona percepția asupra candidaților sau partidelor.

Neîncrederea în Sistemul Politic
Mulți tineri consideră că votul lor nu contează sau că toți politicienii sunt „la fel”. În acest caz, ei pot alege candidați pe baza unor criterii superficiale, ca o formă de ironie sau sfidare.

Lipsa Cunoștințelor Politice
Uneori, tinerii nu sunt suficient informați despre mecanismele politice sau despre diferențele ideologice dintre partide. Aceasta îi poate face să aleagă în funcție de popularitate sau de campaniile cu impact vizual.

Promovarea Promisiunilor Irealiste
Tinerii sunt mai deschiși la promisiuni care le promit schimbări rapide și pozitive, chiar dacă acestea sunt nerealiste sau imposibil de implementat.

Subestimarea Implicațiilor
Fiind la începutul vieții adulte, tinerii pot subestima modul în care deciziile politice le vor afecta viitorul pe termen lung. Ei pot vota pentru opțiuni care sunt mai distractive sau interesante decât practice.

Cultura Pop și Fenomenul „Star Power”
Tinerii pot fi atrași de candidați care colaborează cu influenceri, artiști sau sportivi. Asocierea cu celebrități aduce adesea un plus de atractivitate, chiar dacă competențele politice ale candidatului nu sunt clare.

Tendința de Conformare
În încercarea de a fi acceptați în grupurile sociale, tinerii pot vota conform opiniei majoritare, fără să își formeze o opinie personală.

Efectul „Primului Vot”
Pentru mulți tineri, participarea la primele alegeri este mai degrabă o experiență personală decât o decizie strategică. Ei pot lua decizii bazate pe simbolism sau curiozitate, mai degrabă decât pe informații.

Excesul de Opțiuni și Confuzia
Prezența unui număr mare de candidați sau partide poate duce la confuzie și la alegeri impulsive, mai degrabă decât bine informate.

Cum poate fi abordată această problemă?

Educația civică continuă în școli și universități, cu accent pe analiza critică a programelor electorale.

Campanii de informare accesibile pentru tineri, care să fie livrate pe canale populare, cum ar fi TikTok sau Instagram.

Creșterea implicării în viața comunității, prin programe de voluntariat sau inițiative locale.

Promovarea dialogului intergenerațional, pentru ca tinerii să înțeleagă implicațiile pe termen lung ale votului.

Un comportament considerat „irațional” poate fi corectat dacă tinerii au acces la informații de calitate și își dezvoltă o înțelegere mai profundă a procesului democratic.

Dacă ar fi să vorbim despre profilul alegătorilor activi pe social media acesta variază în funcție de platformă, regiune și context socio-economic, însă există câteva caracteristici generale care pot fi identificate:

Vârstă:

Tinerii (18-34 de ani) sunt cei mai activi pe platformele de social media. Facebook atrage mai multe categorii de vârstă, inclusiv persoane peste 35 de ani, în timp ce Instagram și TikTok sunt preferate de tineri.

Educație:

Alegătorii cu studii medii și superioare folosesc mai frecvent social media pentru informare politică și participare la discuții.

Interese politice:

Alegătorii activi pe social media sunt adesea mai interesați de evenimente curente și politică. Aceștia sunt mai predispuși să se implice în campanii și să participe la discuții publice.

Comportament online:

Tendința de a împărtăși opinii și de a participa la dezbateri, fie prin comentarii, fie prin distribuirea de conținut politic.

Sunt mai influențabili de reclame și mesaje politice targetate.

Preferințe platforme:

Facebook: atrage alegători din toate categoriile sociale, dar cu o prezență mai mare a celor peste 30 de ani.

Instagram și TikTok: populare printre tineri, mai concentrate pe conținut vizual și video.

Twitter: preferată de utilizatorii mai informați și implicați în dezbateri politice.

Locație:

Alegătorii din mediul urban sunt mai activi pe social media decât cei din mediul rural, datorită accesului mai facil la internet și tehnologie.

Comportament electoral:

Alegătorii activi pe social media sunt mai susceptibili să fie influențați de campanii electorale online.

Sunt mai conștienți de subiectele populare și de mesajele candidaților care rezonează cu valorile lor.