Revista Forbes România a publicat topul pe anul 2011 al celor mai bogaţi români. Printre cei 500 de miliardari de top se găsesc şi 25 de constănţeni. Cel mai bogat constănţean rămâne Gabriel Valentin Comănescu, urmat de Gheorghe Bosânceanu şi Corneliu Idu. Urmează în top: verii Niculae şi Ion Duşu – patronii fabricii de BCA Celco SA, armatorul Adolf Bâclea, energiticianul Ion Grecu – patronul Elcomex IEA SA, Lucian Lazia de la Argos SA, Grigore Comănescu de la Comprest Util SRL, familia Martin – proprietara companiei de salubritate Polaris M Holding, şi Florin Cârstocea – proprietarul hotelului de 5 stele Vega din Mamaia.
Cum şi-a făcut Comănescu averea?
Gabriel Valentin Comănescu a fost remarcat pentru prima dată de presă, în anul 2005, când a fost inclus în rândul oamenilor de afaceri care l-au însoţit pe proaspătul, pe atunci, preşedinte Traian Băsescu, în prima sa vizită oficială – nu pe Axa Londra-Washington, ci în Federaţia Rusă. Afaceristul avea interese în zona fostelor state sovietice, prin intermediul companiilor Upetrom 1 Mai SA Ploieşti – producător de echipamente de foraj privatizat de constănţean, şi RPT Oil Holding SA – firmă ce deţinea mai multe acorduri de exploatare a unor zăcăminte de petrol şi gaze în Uzbekistan. În 2007, Comănescu a revenit puternic în atenţia presei, ca urmare a unui scandal internaţional petrecut în Golful Persic. Autorităţile iraniene au reţinut atunci o platformă de foraj marin, operată de Grup Servicii Petroliere SA, firmă deţinută de Comănescu, pe motiv că fora fără acord. Platforma se afla într-un contract de exploatare cu GSP, însă aparţinea SNP Petrom SA. Ministerul român al Afacerilor Externe s-a implicat în soluţionarea conflictului. Nu în ultimul rând, în perioada campaniei electorale din 2009, Traian Băsescu a anunţat în timpul confruntării televizate cu Mircea Geoană, că firma GSP a semnat un contract cu gigantul Gazprom pentru montarea unei conducte submarine, lăsând să se înţeleagă că acordul ar fi un succes al statului român. Tot despre Comănescu s-a afirmat că ar fi în relaţii apropiate cu Liviu Luca şi cu Călin Marinescu-Shogunul, un personaj cercetat în dosarul Flota alături de Traian Băsescu.
Bosânceanu şi Idu – bani din Flotă
Locurile doi şi trei din topul miliardarilor sunt ocupate de două personalităţi din domeniul shippingului. Gheorghe Bosânceanu a preluat o parte din fosta flotă comercială a României, prin contracte de bare/boat încheiate cu Petromin SA, întemeind astfel compania Histria Shippmanagement. Bosânceanu a privatizat Şantierul Naval Constanţa, dar şi ziarul, editura şi tipografia Cuget Liber (fostă Dobrogea Nouă), iar o perioadă a deţinut controlul asupra clubului de fotbal Farul Constanţa. Presa a speculat că Bosânceanu s-a bucurat în afaceri de protectoratul lui Şerban Mihăilescu, alias Miky Şpagă.
Corneliu Idu este fostul director al Romline şi Navrom din perioada tranziţiei la economia de piaţă, care şi-a edificat un adevărat imperiu în shipping, preluând nave de la cele două societăţi de stat. Idu controlează operatorul portuar Comvex, calitate în care intenţiona, înainte de începerea crizei economice, să construiască, în parteneriat cu firma austiacă Voestalpine, o termocentrală gigantică în Portul Constanţa. Idu şi-a făcut debutul în domeniul energetic, după ce una din firmele controlate de el a construit un terminal de gaze în Portul Midia.
