IULIUS, dezvoltator român specializat în proiecte mixed-use a anunțat la finalul anului trecut o investiție de peste 800 de milioane de euro la Constanța, într-un proiect de regenerare urbană care va atrage noi oportunități pentru oraș și pentru constănțeni.
IULIUS s-a remarcat deja pe plan local, prin aportul pe care l-a adus la dezvoltarea altor orașe din țară – Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava, construind proiecte centrate pe nevoile fiecărei comunități, respectând cele mai înalte standarde. Toate proiectele IULIUS au fost construite sub coordonarea unora dintre cei mai apreciați specialiști din țară și din străinătate, care au contribuit la crearea unor hub-uri culturale și de business puternic ancorate în nevoile comunităților.
Un astfel de proiect de transformare al unei zone inactive într-una benefică pentru comunitate presupune un proces intens și îndelungat de proiectare. Pentru a înțelege mai bine la ce elemente se uită arhitecții înainte de a demara un nou proiect, menit să contribuie la crearea unui nou pol cultural și de business, care să fie adaptat la nevoile comunității, am ascultat un podcast sprijinit de IULIUS și realizat de Urbanize Hub – o comunitate care și-a propus să promoveze dezvoltarea sustenabilă a orașelor – pe teme ce țin de arhitectura fericirii. Concret, se analizează atent legătura dintre aspectele care țin de design și funcționalitățile unui proiect și creșterea calității vieții oamenilor din proximitate.
La dialogul din episodul pe care l-am urmărit participă Matei Bogoescu, Senior Architect și Partner la BAUdesignLAB, Urb. Corina Pop și Arh. Andrei Mitrea, autori ai studiului care și-a propus să răspundă la întrebarea „ce înseamnă un oraș frumos pentru oameni” și care sunt elementele care pot influența calitatea vieții din punctul de vedere al membrilor comunității, „Chestionar și schiță de estetică urbană”. Conversația este moderată de Teodor Cătăniciu, care este și Millenium Fellow la Atlantic Council, absolvent al Facultății de Arhitectură și Urbanism a Universității Columbia din New York și al Facultății de Drept a Universității din București cu specializarea în dreptul urbanismului.
Fiecare dintre cei trei invitați oferă o perspectivă interesantă cu privire la oportunitățile de dezvoltare pe care le pot oferi proiectele noi și voi reda mai jos câteva dintre ideile care mi-au atras atenția cu privire la soluțiile pe care le văd aceștia pentru provocările urbanistice din orașele din țară și care, poate, vor fi vizibile chiar și în proiectul pe care îl așteptăm la Constanța.
Ce înseamnă „arhitectura fericirii”?
Rolul arhitecturii în crearea sentimentului de fericire a fost tema principală de discuție a podcastului, iar întrebarea esențială dezbătută a fost dacă, nu cumva, mediul construit, clădirile din jurul nostru sunt, de fapt, mai mult decât un set de cărămizi așezate una peste alta, ci sunt factori care pot influența felul în care ne simțim.
„La nivel mondial există o mare dezbatere despre arhitectura care creează emoție. Se consideră că în ultimii ani arhitectura care era un obiect de design la scară supradimensionată a pierdut puțin din ceea ce înseamnă componenta transmiterii emoției. Dacă ne gândim și la sustenabilitate, cea mai sustenabilă clădire este cea care durează 300-400 de ani. Arhitectura ar trebui să fie plină de substanță, să aibă sens, să aibă o fațadă pentru oraș și un interior care să asigure confortul și emoția.” – Matei Bogoescu
„Chestionarul pentru frumusețea urbană pe care l-am făcut ne-a dat o serie de răspunsuri foarte interesante. Am încercat să vedem care este percepția oamenilor cu privire la frumusețe. Răspunsurile de acolo ne-au indicat faptul că nu e simplu să stabilești ce este frumusețea urbană, pentru că este o chestiune extrem de subiectivă. Tocmai de aceea, cred că fericirea depinde de percepția fiecăruia și este greu pentru noi, ca specialiști, să bifăm toate cerințele. (…) Consider că arhitectura fericirii ar trebui să reglementeze binele comun.” – Corina Pop
„Am analizat o săptămână rezultatele chestionarului și nu reușeam să înțelegem ce anume își doresc oamenii. Părea că frumusețea orașului. În percepția locuitorilor, este legată de trei chestiuni: scara, fereastra și materialul folosit la fațadă. Este clar că problema de estetică urbană e un mare mister. (…) Eu am fost din ce în ce mai atras de problema anxietății sociale, care denotă o lipsă de fericire și care este legată, în mod interesant, de inechitate, de diferența între venituri. (…) Un obiect de arhitectură ar trebui să fie suficient de interesant și plăcut, astfel încât să atragă atenția atunci când treci pe lângă el. Un obiect de arhitectură, un cartier, ar trebui să îndeplinească un rol în esență foarte greu, acela de a te face să te simți bine în pielea ta, confortabil.” – Andrei Mitrea
Concluzia discuției este că abordarea arhitecturală care poate influența bunăstarea comunității trebuie adaptată la mediul social, la caracteristicile fiecărei zone, și, mai ales, la nevoile oamenilor. Necesitățile nu sunt aceleași peste tot, motiv pentru care fiecare proiect trebuie demarat doar după realizarea unor studii și a unor analize în profunzime, care pot contribui la înțelegerea elementelor de care au nevoie oamenii din fiecare comunitate pentru a se simți fericiți.
Orașul, între prezervare și inovare
O dezbatere foarte aprinsă în multe orașe este cea legată de echilibrul dintre vechi și nou, iar provocare arhitecților este să găsească echilibrul între a păstra moștenirea culturală a fiecărui oraș, dar, în același timp, să găsească abordarea care să continue să susțină dezvoltarea orașului.
„Dacă vrem dezvoltare în oraș, atunci orașul trebuie să aibă o ofertă pentru cei care vin să investească. Delimităm zone clare în care este oportună investirea și tipologia proiectelor. Să știm ce avem, să știm ce vrem să păstrăm, să lucrăm pe niște zone clare, în proiecte mixte.” – Matei Bogoescu
„Stocul de clădiri pe care îl avem acum trebuie să fie adaptat la cerințele actuale. Dacă nu se adaptează, există riscul ca el să rămână neutilizat, abuzat etc. Această adaptare a locuințelor mi se pare un exercițiu de proiectare foarte bine venit. Cred că și profesiunea de arhitect, și cea de urbanist trebuie să treacă prin exercițiul acesta în mod constant.” – Andrei Mitrea
La baza dezvoltării și a atragerii de investiții, a oricărei operațiuni importante la nivel arhitectural, stă dialogul între toți stakeholderii implicați: membrii comunității, autoritățile și investitorii.
„Pentru a duce o negociere corectă trebuie să se întâmple două lucruri fundamentale: să acceptăm că negocierea este esențială și să înțelegem că pentru a negocia trebuie să fim informați. Investitorii trebuie să fie informați despre nevoile publicului și ale administrației, publicul trebuie să fie informat despre cum funcționează afacerile de dezvoltări urbane și cum faci să funcționeze toate piesele ansamblului, iar administrația să cunoască ambele probleme. Să știe clar spre ce se îndreaptă dezvoltarea și ce își dorește publicul pentru oraș. Toată lumea trebuie să studieze și abia apoi să se așeze la masa negocierilor.” – Matei Bogoescu
În concluzie, un proiect poate fi cu adevărat adoptat de comunitatea în care se dezvoltă dacă prin abordarea sa și funcțiunile pe care le dezvoltă reușește să contribuie la satisfacerea nevoilor oamenilor din proximitate.
Demersul IULIUS de la Constanța are premise foarte bune, fiindcă vizează și construirea unor spații de birouri moderne, care ar putea atrage companii noi și ar putea contribui la crearea unor locuri de muncă independente de turism.
În același timp, dezvoltatorul de la Iași are în plan să revitalizeze orașul și prin construirea unor spații verzi extinse, potrivite pentru petrecerea timpului liber alături de cei dragi. Vom continua să urmărim demersul local, pentru a vedea cum se va traduce conceptul de „arhitectura fericirii” pentru comunitatea noastră.
