Actori în numeroase scandaluri de răsunet, încarceraţi preventiv de mai multe ori, acuzaţi şi judecaţi pentru fapte de violenţă, fraţii Vasea sunt cunoscuţi şi temuţi pentru modul în care îşi folosesc pumnii, locotenenţii, soldaţii… La fel de spectaculoasă, dar poate mai puţin cunoscută, este şi încrengătura de afaceri în care fraţii sunt implicaţi. Printre „partenerii” lor de „biznis” s-au numărat actualii adversari din gruparea Spaniolu, fratele unui fost deputat sau câţiva potenţi investitori în imobiliare. Un lanţ al vecinătăţilor de afaceri duce la mafia israeliană a traficului de ovule, iar altul (ceva mai cunoscut datorită mizei politice) la mafia retrocedărilor.
Piesa centrală a afacerilor grupării Vasea este firma Happy Time Holding SA, din „Satul de Vacanţă”. „Hepilica” a fost fondată pe 15 decembrie 2000, sub denumirea iniţială de SC Bombardier Sat SA. În iulie 2001, când a început să producă bani, şi-a luat actualul nume, Happy Time Holding SA. Acţiunile firmei sunt deţinute de şase persoane juridice şi o persoană fizică: SC G.G.G. Auto Total SRL (cu 38,9% din acţiuni), SC Nuven Internaţional SRL (29%), SC Macht 1 Kart Palas SRL (10%), SC Rodeo Sport Games SRL (10%), SC A.C.S. VOVO SRL (10%), SC Comcalipso SRL (2 %) şi Remus Gabriel Vasea (0,1%).
Fostul deputat Eserghep, asociatul Fraţilor
Acţionarul semnificativ GGG Auto Total SRL este firma de transporturi a fraţilor Gelil şi Gighan-Erdal Eserghep, cea care deţine autocarele energofage „Metropolitan”. Până acum trei ani, Gelil a fost deputat de Constanţa din partea PRM. În politică, era un justiţiar fără pereche, în afaceri un asociat al lumii interlope! Astfel, în spatele celorlalte firme asociate la „hepilică” se găsesc cei patru fraţi Vasea: Mihăiţă (cunoscut şi sub apelativul Miţu, 37 de ani, liderul grupării), Traian (Nică, 41 de ani), Remus Gabriel (Gabi, 42 de ani), George Daniel (Dan, 44 de ani) – dar şi apropiaţii lor Cătălin Laurenţiu Igiroşanu şi Ion Tănase. În acte, „hepilica” produce în jur de 1,5 miliarde de lei vechi pe an, cu titlul de cifră de afaceri, în vreme ce rezultatul contabil este, aproape invariabil, pe minus, de la an la an. Cu excepţia firmei fraţilor Gelil şi Gighan Eserghep, toate celelalte persoane juridice asociate în „holding” desfăşoară activităţi recreative şi distractive, cu aceleaşi rezultate anuale modeste. Desigur, vatra de emanaţie a acestor afaceri este Satul de Vacanţă Mamaia, cel mai aglomerat perimetru de pe tot cuprinsul litoralului românesc.
Vecinătăţi de afaceri: navigaţie, cereale, trafic de ovule…
În anul 2001, Gabi Vasea a fondat, împreună cu Albin Theodor Mihăilescu, o firmă specializată în selecţia şi plasarea forţei de muncă, sub denumirea Navroteam Services SRL. Mihăilescu deţinea 90% din afacere, însă datele Ministerului Finanţelor Publice arată că asocierea nu prea a dat rezultate. Pe 18 mai 2006, firma a fost radiată din Registrul Comerţului, dispărând pentru totdeauna din evidenţele oficiale. Albin Mihăilescu a renunţat la recrutarea personalului navigant, ocupându-se acum de dezvoltarea unui proiect imobiliar (ansamblul Sălaj Rezidenţial „Parcul Florilor”, dezvoltat în cartierul Ferentari din Bucureşti).
Mihăiţă Vasea a fost asociat în SC Grain Sistem Inc SRL, alături de Costea Halep şi Aurelian Vintilescu, doi „specialişti” în comerţul accizabil cu grâne, propăşiţi în anii boom-ului economic în domeniul investiţiilor imobiliare. În 2007, când Fraţii au fost arestaţi şi puşi sub acuzare, Miţu Vasea şi-a cesionat părţile sociale de la Grain Sistem Inc SRL către asociaţii săi Halep şi Vintilescu, în mod evident sub impactul evenimentelor.
Halep şi Vintilescu şi-au făcut banii prin firmele Grain Sistem Services SRL şi Anksteel Cereal SRL, specializate în cultivarea şi comercializarea cerealelor, dar şi prin SC Corsa SRL, proprietara unui restaurant din zona Cazino-Mamaia. Cei doi au vândut firma Corsa SRL (cu tot cu restaurant) către Benjamin şi Eleonor Kole Adika, în 2006, când aceştia se legitimau drept cetăţeni americani. În 2001, însă, Benjamin Adika era cetăţean israelian, calitate în care a preluat prin cesiune acţiunile deţinute de Nicoleta Iane la „Sabyc 97 Com” SRL, o firmă în care mai era asociat cetăţeanul israelian de origine română Harry Mironescu. În 2009, firma Sabyc şi doctorul Mironescu au fost puşi oficial sub acuzare pentru trafic internaţional de ovule. Desigur, „vecinătatea de afaceri” ar putea fi o simplă întâmplare, aşa cum sunt atâtea pe această lume.
Revenind la Halep şi Vintilescu, în octombrie 2008 aceştia au primit aprobarea Consiliului Local Constanţa de a dezvolta două proiecte imobiliare: un bloc de locuinţe de zece etaje, cu două subsoluri pentru parcare pe bd. IC Brătianu nr. 26 şi un bloc de birouri cu 7 etaje pe bd. Mamaia nr. 158. Terenul aferent primului proiect este proprietatea indiviză a soţilor Silvia şi Costică Zelca, a lui Aurelian Vintilescu şi a soţilor Chiraţa şi Costea Halep. Soţii Zelcă, asociaţi la acest proiect cu asociaţii lui Miţu, sunt cuprinşi şi-n alte vecinătăţi de afaceri, mai directe, cu Fraţii Vasea. De asemenea, ei sunt receptaţi public drept prietenii primarului Mazăre.
Alte vecinătăţi de afaceri: benzina şi mafia retrocedărilor
O participare importantă din punct de vedere simbolic a clanului Vasea este cea din SC Petrol Primo Company SRL. Aici, Miţu Vasea a fost asociat direct cu Costică Zelcă, în întreprinderea comună de comercializare cu amănuntul a carburanţilor, prin benzinăria Primo de pe strada Dezrobirii. Spunem a fost, deoarece actualmente firma este radiată din Registrul Comerţului, iar începutul „decăderii” se găseşte undeva în anii 2004-2005. Astfel, la aceeaşi adresă figura şi SC Stop SRL, o firmă fondată în 1993, implicată în acelaşi tip de comerţ. În anii menţionaţi, SC Stop SRL a demarat construcţia hotelurilor Oxford şi Malibu. La inaugurarea celui dintâi a participat personal primarul Mazăre, iar în al doilea, mai nou, se desfăşoară şedinţele Consiliului Local, de când Cazinoul din Constanţa (locaţia tradiţională) a fost concesionat unor investitori israelieni. La STOP erau (şi sunt) asociaţi soţii Silvia şi Costică Zelcă, împreună cu Millenium Global Development SA, firmă în care acţionarul majoritar este Valentin-Gheorghe Ionescu, fost coleg de facultate cu Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi Sorin Strutinsky. Millenium este o verigă statornică din mafia retrocedărilor. Astfel, în anul 2004, societatea administrată de fostul coleg de facultate al primarului a fondat, alături de alte persoane fizice şi juridice, societatea Holland Development Group SA, cea care a cumpărat o parte din drepturile succesorale litigioase ale moştenitorilor familiei boierului Jules Movilă. Cum terenurile din Anadalchioi ale fostului latifundiar dobrogean nu mai puteau fi retrocedate în natură, Mazăre a emis dispoziţie de primar, prin care a oferit cumpărătorilor de drepturi succesorale terenuri, la schimb, în alte zone ale oraşului, în Mamaia sau pe malul Mării. Holland a „prins” intersecţia dintre bulevardul Tomis şi Aurel Vlaicu – unde s-a construit un supermarket, dar şi o felie importantă din Parcul Tăbăcărie – unde s-a construit City Park Mall of Constanţa. În plin scandalul retrocedărilor, fostul ministru conservator al industriilor, Codruţ Şereş, a aruncat pe piaţă informaţia neînsoţită de probe că Dumitru Martin, Ioan Draica şi Nicuşor Constantinescu ar fi fost implicaţi în furturile de combustibili de la Petrotrans, societate ale cărei conducte au fost păzite de firma Conpres Holding SRL (fondată de grupul Mazăre). În acest context, presa locală şi naţională a pus tunurile pe „vecinătatea de afaceri şi interese” dintre Mazăre, soţii Zelcă şi fraţii Vasea (acuzaţi şi ei în presă, deşi fără probe, că ar fi avut implicare în zona traficului de combustibili). Cum apropierea de interlopii Vasea era periculoasă pentru Mazăre, „prietenul” Zelcă a rupt-o cu aceştia. Un prim pas a fost făcut în 2005, când „activul” deţinut de SC Petrol Primo Company SRL a fost vândut către SC Stop SRL. Primo şi-a diminuat valoarea activelor imobilizate cu 111.872.000 lei, cifra de afaceri a devenit 0, iar rezultatul cu minus. În data de 5 iulie 2010, societatea a fost radiată din Registrul Comerţului. O dată cu ea, a dispărut şi singura „vecinătate de afaceri” care putea să lege grupul Mazăre de clanul Vasea. Orice apropiere de interlopi îl irită pe Mazăre, ca dovadă că a dat-o în judecată, câştigând daune morale, pe ziarista Ferry Predescu, care acreditase, la Realitatea TV, că ar exista o legătură directă.
Afacerile cu Spaniolii
Hotelul Regal. O falie importantă din istoricul de afaceri al fraţilor Vasa este ocupată de relaţiile acestora cu persoane ce reprezintă acum clanul advers „Spaniolul”. În anul 2003, Miţu Vasea s-a asociat cu Petrică Tomescu în SC Sela Boat SRL, o firmă constituită în „Zona Bazar Comercial Sat Vacanţă”, cu aceleaşi scopuri comerciale, de exploatare a unor activităţi distractive. După câţiva ani de tovărăşie în afaceri, Petrică Tomescu se retrage din Sela Boat SRL, cesionându-şi părţile sociale lui Cătălin Igiroşanu, unul din locotenenţii statornici ai fraţilor. În 2006, Sela Boat SRL a inaugurat Hotelul Regal, construit pe malul Lacului Mamaia, în partea de nord a staţiunii cu acelaşi nume. Întreaga zonă a ajuns pe mâini private, după ce Primăria Constanţa a retrocedat malurile lacului către cumpărătorii drepturilor succesorale ale familiei Movilă. Hotelul fraţilor Vasea este cotat la trei stele, are 46 de camere şi apartamente, restaurant şi sală de conferinţe, iar în contabilitatea firmei este prins la valoarea de 23,6 miliarde de lei vechi. Sela Boat SRL, firma care îl exploatează, are 11 salariaţi, iar în anul 2009 a realizat o cifră de afaceri de 12,9 miliarde de lei vechi.
Clubul Morgana. În septembrie 2005, Miţu Vasea a preluat, împreună cu Petrică Tomescu şi Doru Aiţă, societatea Algos Exim SRL, cea care deţinea Clubul Morgana din Casa de Cultură. În octombrie 2005, Miţu se retrage din „club”, cesionându-şi părţile sociale, cu titlu gratuit, către Tomescu şi Aiţă. Un an mai târziu, cei doi au vândut firma cu totul către cumpărătoarea SC Gold Video Production SA. La momentul tranzacţiei, au loc primele ciocniri violente între Fraţii Vasea şi foştii asociaţi Tomescu şi Aiţă, reorganizaţi în Clanul Spaniolul, împreună cu C. M., principalul finanţator al operaţiunilor. Cei trei „spanioli” (M., Aiţă şi Tomescu) şi-au luat drept locotenenţi pe Cristian Gherghişan, Lucian Călimărea (zis Călin Nebunul), Stila Sarafu şi Cătălin Rozenveig (zis Crocodilul), precum şi o întreagă armată formată în principal din foşti agenţi de pază şi bătăuşi perindaţi pe la Zorile şi Morgana, având tangenţă cu lumea traficului de petrol şi ţigări, a furtului de fier vechi, precum şi cu cea în născare, pe atunci, a clonării de carduri bancare.
Notă finală despre „vecinătatea de afaceri”
Pentru a nu exista vreun dubiu, precizăm că prin „vecinătate de afaceri” nu înţelegem existenţa vreunei legături între două sau mai multe persoane fizice sau juridice în genul participării la principii, practici sau interese comune ori la o istorie comună. Dimpotrivă, înţelegem acea funcţie din ştiinţele sociale, recent implementată pe internet de reţelele de socializare, gen Facebook, care îi descoperă pe cei care ne-ar putea fi prieteni, prin analiza prietenilor comuni.
