Un nou produs dobrogean, atestat tradițional – Brânza de Capră de la Stejaru

În Dobrogea de Nord, la aproape 90 km de Constanța și la aproximativ 60 km de Tulcea, se află satul Stejaru, locul  în care trăiește o comunitate de aromâni, printer care se află și familia picurarlui Nicolae Migit (picurar înseamnă păstor sau cioban, cuvânt asemănător cu arhaicul păcurar).

Așa cum deseori povestește, Picurarlu Nicolae din satul Stejaru, numit cândva Eschibaba, este cioban din tată în fiu, iar  înaintașii săi, aromâni bijduveni, cu turme de oi și mulți cai, au trecut prin  Cadrilater ajungând  apoi pe aceste meleaguri.

Astăzi Picurarlu din Stejaru crește peste 120 de căprițe din al căror lapte, cunoscut pentru calitățile sale nutritive și curative a ieșit și  brânza albă și savuroasă atestată ca produs traditional.

Picurarlu din Stejaru, pe numele său Nicolae Migit spune că: “De ani buni mă ocup de păstoritul caprelor, munceșc din zori până-n noapte, iar ceea ce mă ține sănătos este laptele de capră proaspăt  băut seara și zerul pe care îl beau de dimineață, adevărate medicamente”.

Fiica Picurarlui din Stejaru, Mirabela Burrichter Migit nu încetează să îşi surprindă părinţii, ea fiind cea care i-a introdus acum aproape trei ani pe platforma on line Țăranii Dobrogeni, în Asociația Țăranii Dobrogeni datorită cărora au crescut impresionant vânzările produselor din gospodărie, urmând aderarea la Inomar Cluster unde a beneficiat de consultanță pentru atestarea produsului traditional și participarea la proiectul “Experiențe Dobrogene”

Mirabela Burrichter Migit afirmă că: „A fi țăran nu e o rușine, din contră, concentrează omenie, sârguință, naturalețe și multe valori de care „orașul” a uitat. Noi suntem o  familie de români dar de origine aromână și îmbinăm cu mândrie tradițiile. În gospodăria noastră producem bunătăți nenumărate, de la caprele noastre, lapte, iaurt și felurite brânzeturi, Suntem mândri că am reușit să atestam brânza ca produs traditional, făcută de parinții mei în mica noastră gospodărie. În felul nostru aducem un regal Dobrogei și mulțumiri tuturor acelora care au fost și sunt în continuare alături de noi.”

Ioana Moroșanu, inițiatoarea platformei on line Țăranii Dobrogeni  își amintește: “Pe familia Migit am gasit-o în inima Dobrogei, într-un sat unde nici semnalul celularelor nu ajunge, la Stejaru de Tulcea. Știu că  le-a fost foarte greu până a apărut grupul nostru,Țăranii Dobrogeni unde au reușit să câștige încrederea oamenilor prin munca depusă și produsele remarcabile prin gust și calitate. Mi-a plăcut curățenia de la mica lor ferma ,mi-a plăcut optimismul lor și dorința  de se face cunoscuți și a arata lumii ca sunt oameni muncitori și cinstiți. Din partea mea primesc sincere felicitări pentru că au reușit să atesteze un produs traditional, iar cine încă nu le-a degustat bunătățile nu știe ce a pierdut”.

Bogdan Oancea, director general al Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România și reprezentant Inomar Cluster consideră că: “Este o victorie pentru Dobrogea să aibă atestată traditional primul fel de brânză din regiune. Sunt onorat că în calitate de consultant am reușit alături de familia Migit să contribuim la promovarea regiunii prin atestarea acestui tip de brânză de capră ca și produs traditional”.

Laura Stroe, președinte Asociația Culturală Wild Art și unul dintre inițiatorii proiectului “Experiențe Dobrogene” crede cu tărie că: “Dobrogea este, fără îndoială, un ţinut captivant al diversităţii, plin de poveşti, tradiţii şi experienţe inedite și pitoreşti. O poveste de succes o oferă şi Picurarlu din Stejaru, pe numele său Nicolae Migit, alături de soția sa, Elena Migit și fiica lor, Mirabela Burrichter Migit.

Prin proiectul “ Experiențe Dobrogene”, susținem acest demers de atestare ca produs traditional, a unui fel de brânză de capre unică în felul său, de valorificare a tradițiilor și produselor locale, promovând oameni și locuri, povești și bucate. Armâna, fata cu capre, Mirabela,fiica Picurarlui din Stejaru promovează cu mândrie tradiţiile armâneşti şi româneşti, acestea reflectându-se şi în produsele pe care ea şi părinţii săi le pregătesc în gospodăria lor”.

Stănică Enache, președinte Inomar Cluster, unul dintre inițiatorii proiectului “Experiențe Dobrogene” conchide : “Nu am gasit in istoria Dobrogei o perioada mai favorabilă aducerii în atenția publicului larg dar totodată și în memoria comunității locale, valorile atât de specifice și unice Dobrogei. Insistăm noi la “Experiențe Dobrogene” să nu „divizăm” Dobrogea. Segregarea geografică poate conduce direct spre idei radicale și uneori, Doamne ferește, spre extremism. Ori noi dobrogenii respiram de 100 de ani aerul mereu proaspăt al confluenței și armoniei celor 15 etnii, fiecare cu mentalul ei cultural, cu trăsăturile ei gastronomice definitorii, cu preocuparile ei de reafirmare a identitații și mândriei de a fi un altfel de român! De a fi Dobrogean!

Prin acest nou produs demonstrăm, din nou, că Dobrogea are șansa consolidării diversității, unicității și unității celor două județe – Tulcea și Constanța. Venim cu un produs unic prin gust, prin compozitie, prin istoria familiei care-l prepară, prin simplitatea și bunul simț al Picurarlui de la Stejaru (Tulcea) care distribuie produse proaspete și gustoase de mai bine de trei ani pe piața constanțeană cu ajutorul comunității Țăranilor Dobrogeni și care cu sprijinul Asociației Inomar Cluster a reușit ceea ce mulți încă visează… Să obțină atestatul de produs tradițional certificat, pentru Brânza de Capră de la Stejaru. Mai mult decât atât, confirmând convingerea noastră că Dobrogea înseamnă „Nord” și „Sud” impreuna, brânza de capră de la Stejaru este deja ingredient în pâinea cu brânză de la “Pofta de Pâine”, o brutărie care face pâine tradițională, una din poveștile de succes de la “Experiențe Dobrogene”, de care ați auzit deja și despre care sigur vom mai vorbi.

Vom prezenta de asemenea în premieră și sperăm să rămânem conectați pentru proiecte viitoare, dulceața  de trandafiri din pepiniera familiei Dumbravă de la Cobadin și vinuri asortate aduse de Alex Petrescu de la Crama Hamangia de lângă Baia.

Cum să îți mai vină să separi Tulcea de Constanța, armânul de grec, lipoveanul de tătar sau Marea de Deltă?”

Lasă un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi publicată.

Alte Știri
Încarcă mai mult