Administratorul societăţii Agroturism SRL din Agigee, Gheorghe Lămureanu, este acuzat de mai mulţi proprietari de terenuri din zona Tuzla -Costineşti de faptul că nu ar onora clauzele contractelor de arendă, prin care lucrează terenurile acestora. Dincolo de sumele neplătite pe ultimii doi ani, proprietarii terenurilor se tem că latifundiarul de la Agigea ar putea face şi alte tipuri de afaceri, din moment ce o parte din aceste terenuri va fi introdusă în intravilanul comunei Costineşti, pe baza unei hotărâri luate de fostul Consiliu Local. Cum zona în cauză este foarte apropiată de malul mării şi de un nou cartier rezidenţial de vile, suspiciunea menţionată ar putea fi mai mult decât un foc de paie. Întreaga poveste a terenurilor dintre Tuzla şi Costineşti, aflate între şoseaua naţională şi calea ferată, începe în anul 1993, când autorităţile din domeniul funciar hotărăsc să elibereze titluri de proprietate pe suprafeţe de jumătate de hectar pentru toţi foştii proprietari din zonă. Terenurile se aflau atunci în exploatarea Fermei 6 Tuzla, secţie a Staţiunii de Cercetări Pomicole din Valu lui Traian. Comisia Judeţeană de Fond Funciar de la acea vreme a hotărât ca fiecare proprietar să primească doar câte jumătate de hectar de pământ, restul suprafeţelor urmând să rămână în expoatarea Fermei 6, care se obliga să onoreze arenda anuală, în speţă contravaloarea a 700 de kilograme de grâu la hectar.
În anul 2001, Ferma 6 Tuzla se desfiinţează. Ca urmare a acestui fapt, Comisia Judeţeană de Fond Funciar hotărâşte să atribuie terenurile rămase în exploatarea fermei proprietarilor de drept. Printre cei puşi în posesie s-au numărat Doru Albu (şeful sucursalei Petrom Constanţa), Adina Balş (descendenta unei importante familii de moşieri din perioada interbelică), Emil Berindei, Marioara Ghebenei – soţia primarului actual din Tuzla şi fraţii acesteia Antoniu şi Emanoil Cojocaru, Florea şi Ion Burtea, Claudiu Alexandrescu, Stoica Sasu şi mulţi alţii. Cum noii împroprietăriţi aveau de recuperat diferenţe importante de bani din arenda achitată parţial de Ferma 6, au acţionat în justiţie, în nume colectiv, Staţiune de Cercetări Pomicole din Valu lui Traian, împuternicind pe Burtea Florea să îi reprezinte în faţa instanţei. Procesul a fost câştigat relativ repede, astfel încât totul părea să funcţioneze perfect. La scurt timp după proces, potrivit declaraţiei lui Claudiu Alexandrescu, Stocica Sasu şi Ion Traşcă, proprietarii au fost chemaţi în biroul primarului Avram Ghebenei, el însuşi interesat de soarta terenurilor, prin prisma faptului că familia sa beneficia de peste 20 de hectare în zonă. Potrivit surselor noastre, Ghebenei le-ar fi pus în vedere faptul că cei mai mulţi din proprietari au hotărât să semneze un contract de arendă cu societatea Agroturism SRL din Agigea, propunându-le să achieseze la rândul lor la această înţelegere. Ţinând cont de autoritatea morală a primarului Ghebenei, o parte din proprietari au semnat contractele, însă au fost şi nemulţumiţi, care au refuzat să facă jocul primarului.
“Cine nu-i cu noi este împotriva noastră”
Alexandrescu şi Traşcă declară că, la una din ultimele înfăţişări în procesul cu Staţiunea Pomicolă Valu lui Traian, Florea Burtea le-a pus în vedere faptul că a semnat el toate contractele, în baza procurii de a-i reprezenta în instanţă, considerând că hârtia în cauză i-ar conferi drepturi speciale şi în privinţa semnării de acte oficiale în nume colectiv. Deşi în primă instanţă s-au împotrivit unei astfel de potlogării, cei doi au acceptat situaţia de fapt, renunţând la orice contestaţie posibilă. Mai mult, faptul că în primul an arendaşul Gheorghe Lămureanu şi-a onorat obligaţiile din contract, i-a determinat pe proprietari să privească încrezători relaţia lor cu latifundiarul, chiar dacă temeiul legal al contractului era nul de drept. Problemele au început să curgă abia din anul 2002, însă arendaşul avusese grijă să-şi pregătească bine terenul.
În data de 19 septembrie 2001, societatea Agroturism Agigea, prin semnatarii Gheorghe Lămureanu, în calitate de director şi Steluţa Maceac, contabil-şef, au transmis proprietarilor adresa nr. 143, prin care îi anunţă că societatea trebuie să suporte costuri foarte mari pentru deplasarea utilajelor agricole din Agigea la solele dintre Tuzla şi Costineşti, datorită faptului că nu au acces pe drumurile publice. Pe de altă parte, adresa menţionează că membrii Consiliului de Administraţie au hotărât să renunţe la contractele semnate de Florea Burtea ca împuternicit al proprietarilor de terenuri arabile (ceea ce nu era). Hotărârea a rămas pe hârtie, deoarece societatea a continuat să lucreze terenurile în cauză, fără însă să achite integral sumele datorate prin contract. Proprietarii au insistat să-şi primească drepturile băneşti, însă pericolul rezilierii contractului i-a determinat să se rezume la o solicitare amiabilă. Mai nou, după ce Consiliul Local Costineşti a hotărât să introducă o parte din terenuri în intravilan, proprietarii sunt hotărâţi să găsească o rezolvare a situaţiei, pentru a nu fi deposedaţi, doamne fereşte, printr-o manevră similară celei prin care rodul pământului a fost luat de societatea lui Lămureanu. Cât despre acesta din urmă, la un calcul simplu, dacă nu-şi onorează obligaţiile contractuale, câştigă în plus câteva sute de milioane de lei pe an, contravaloarea a 112 tone de grâu. În încercările noastre de a obţine un punct de vedere din partea societăţii latifundiarului din Agigea, ne-am izbit de un zid al tăcerii, concluzia fiind că membrii conducerii au afaceri mai importante de rezolvat, decât să-şi achite obligaţiile contractuale sau să ofere o explicaţie plauzibilă asupra întregului complex al situaţiei. Gheorghe Lămureanu a fost membru al Partidului Democrat, fiind coleg de organizaţie cu primarii Traian Cristea şi Avram Ghebenei. Toţi trei s-au înscris în PSD, candidând din partea acestei formaţiuni pentru posturile de primar din comunele Costineşti, Tuzla şi Agigea. Lămureanu a pierdut alegerile în turul doi de scrutin, în faţa democratului Ion Ioniţă. La tinereţea lor, Lămureanu şi Ghebenei au fost doar simpli agenţi agricoli.
© Investigaţii Private, 2005.
