Statul e bun de plată, pentru o eroare de comunicare a Adinei Florea

Statul român a fost obligat la plata sumei de 850.000 de lei către cei 34 de lucrători ai Poliţiei Rutiere Constanţa, prezentaţi instanţei cu propunerea de arestare preventivă, în iunie 2009, pentru fapte de corupţie. Poliţiştii au reclamat în instanţă faptul că Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa a transmis către 30 de ziarişti datele lor personale, în speţă CNP-urile şi adresele de domiciliu, dar şi aprecieri care le-au încălcat prezumţia de nevinovăţie. Responsabilă de comunicare la Parchetul Tribunalului Constanţa era chiar procurorul-şef Adina Florea. În cadrul interogatoriului dispus în dosarul de judecată, reprezentanţii parchetului tribunalului nu mai ştiau cine a trimis vătămătorul comunicat de presă, apreciind că adresa de e-mail putea fi clonată fraudulos.

Statul român a fost obligat la plata sumei de 850.000 de lei către cei 34 de lucrători ai Poliţiei Rutiere Constanţa, prezentaţi instanţei cu propunerea de arestare preventivă, în iunie 2009, pentru fapte de corupţie. Poliţiştii au reclamat în instanţă faptul că Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa a transmis către 30 de ziarişti datele lor personale, în speţă CNP-urile şi adresele de domiciliu, dar şi aprecieri care le-au încălcat prezumţia de nevinovăţie. Responsabilă de comunicare la Parchetul Tribunalului Constanţa era chiar procurorul-şef Adina Florea. În cadrul interogatoriului dispus în dosarul de judecată, reprezentanţii Parchetului Tribunalului nu mai ştiau cine a trimis vătămătorul comunicat de presă, apreciind că adresa de e-mail putea fi clonată fraudulos.

Cei 34 de poliţişti au chemat în judecată statul român, în solidar cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, Ministerul Public şi Ministerul Justiţiei, solicitând despăgubiri de câte 50.000 de lei, fiecare. Poliţiştii au arătat că CNP-urile lor şi adresele de domiciliu au ajuns în presă, pe calea unui comunicat transmis de Parchetul Tribunalului, în august 2009, cu ocazia începerii urmăririi penale împotriva lor.  Unii dintre „corupţii” de la Rutieră s-au ales cu geamurile sparte şi cu ameninţări la adresa copiilor, deşi datele personale sunt protejate prin lege, iar prezumţia de nevinovăţie este garantată de Constituţie şi de convenţia europeană a drepturilor omului. Mai mult, acuzaţiile de corupţie formulate împotriva lor de către Parchetul Tribunalului au fost ulterior desfiinţate la Curtea de Apel Constanţa, care a apreciat că întreaga urmărire penală este lovită de nulitate absolută, datorită necompetenţei materiale a parchetului. Toată lumea ştie că actele de corupţie sunt de competenţa DNA, însă procurorii conduşi la acea vreme de Adina Florea se credeau independenţi faţă de astfel de chestiuni procedurale.

La interogatoriul administrat în dosarul de judecată, reprezentanţii parchetului nu ştiau cine a transmis comunicatul, apreciind că adresa de e-mail a instituţiei putea fi folosită neautorizat, prin clonare frauduloasă. Măi să fie!

La 17 iunie 2010, Tribunalul Constanţa a admis acţiunea rutieriştilor, stabilind cuantumul despăgubirilor la jumătate din suma cerută, respectiv 25.000 de lei pentru fiecare reclamant. Pe 15 noiembrie a.c., Curtea de Apel a respins apelul formulat de statul român, astfel că hotărârea a rămas definitivă şi executorie.

Succesuri şi eşece!

Pentru Adina Florea povestea cu Poliţia Rutieră este ca bomboana de pe tort. La momentul loviturii de imagine din iunie 2009, ea ocupa, la debutul celui de-al doilea mandat, funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunal, pe care o „moştenise” de la fostul titluar Cristian Deliorga, promovat în 2006, membru permanent la CSM. În luna ianuarie a acestui an, Florea a fost detaşată ca procuror general la Parchetul Curţii de Apel, pentru o perioadă de şase luni. Marea funcţie urma să fie scoasă la concurs, astfel că lumea înţelegea de ce a dat Florea vrabia din mână pe cioara de pe gard. Spre surprinderea generală, însă, la concursul organizat de Institutul Naţional al Magistraturii (INM), Florea a ieşit pe locul doi, după Elena Grecu, o procuroare cvasi-necunoscută. Mai mult, înscrierea în concurs i-a fost aprobată abia după o contestaţie la CSM, deoarece INM-ul reţinuse iniţial că Florea nu ar îndeplini toate criteriile pentru a candida.

Pe 9 iulie 2010, a fost detaşată, prin ordin al procurorului general al României, la conducerea Parchetului Tribunalului, reîntorcându-se ca interimar pentru şase luni, pe funcţia care între timp fusese declarată vacantă şi scoasă la concurs. Florea şi-a depus şi ea candidatura la examenul care ar trebui să se finalizeze pe 14 decembrie, însă şi de această INM i-a respins candidatura, pe motiv că a acumulat deja două mandate la conducerea Parchetului Tribunalului. Apreciind că al doilea mandat a fost prea scurt, a făcut contestaţie la CSM, la secţia pentru procurori, însă şi aceasta i-a fost respinsă, motiv pentru care s-a adresat instanţei de judecată. Un eventual câştig în instanţă ar putea răsturna întregul concurs, care se află în aceste zile în plină desfăşurare. Să mai spunem că, între timp, „protectorul” Cristian Deliorga, nu mai este membru în CSM, iar de la 1 noiembrie a.c., Florea s-a transferat, ca simplu procuror, la Parchetul Curţii de Apel, în subordinea Elenei Grecu şi a adjunctului Gigel Marian Alexandru.

 

 

 

 

Lasă un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi publicată.

Alte Știri
Încarcă mai mult