Simboluri masonice pe bani publici, la Eforie

În 1887, Leo Taxil publica lucrarea “Misterele francmasonilor” în care descria jurământul celor care doreau să adere la calea masonică: ”Vino, Lucifere, vino! Tu, pe care preoţii te-au clevetit. Tu, cel condamnat de împăraţi. Vino, vino să te îmbrăţişăm, să te strângem în braţele noastre!
Iar tu Adonai, Dumnezeu Hrăpăreţ, Dumnezeu nedrept, te renegăm!… Cât timp umanitatea va jura pe numele tău mizerabil, călcarea jurământului va fi temelia societăţii.”

În 1887, Leo Taxil publica lucrarea “Misterele francmasonilor” în care descria jurământul celor care doreau să adere la calea masonică: ”Vino, Lucifere, vino! Tu, pe care preoţii te-au clevetit. Tu, cel condamnat de împăraţi. Vino, vino să te îmbrăţişăm, să te strângem în braţele noastre! Iar tu Adonai, Dumnezeu Hrăpăreţ, Dumnezeu nedrept, te renegăm!… Cât timp umanitatea va jura pe numele tău mizerabil, călcarea jurământului va fi temelia societăţii.”

Cu numai trei ani în urmă, la 20 aprilie 1884, Papa Leon al XII-lea emitea o bulă prin care decreta masoneria ca “sinagoga lui Satan”. Motivele erau numeroase şi se ajunsese la o situaţie periculoasă. Fel de fel de secte de sorginte masonică, precum “ştiinţa creştină”, mormonii, martorii lui Iehova sau antropozofii, infestau creştinismul. În 1829, o serie de conferinţe la New York ţinute de englezoaica Frances “Fanny” Wright puneau bazele unei noi doctrine la care au aderat grupurile anarhiste şi ateiste ale vremii şi care va purta numele de comunism. După 20 de ani de la lansarea bulei papale, arhiducele Franz Ferdinand este ucis la Sarajevo în 28 iunie 1914 de către o societate masonică sârbă “Mâna neagră” creând premisele unui război în care au pierit peste 14 milioane de oameni. Revoluţia bolşevică din 1917 este de asemenea opera masoneriei revoluţionare, Lenin fiind sprijinit de lojele defetiste europene, în frunte cu puternicul ordin masonic evreiesc B’nai Brith.

Nici poziţia clerului român nu a fost una favorabilă, în 1937, Biserica Ortodoxă Română condamnând cu vehemenţă erezia masonică. În şedinţa din 11 martie 1937, Sfântul Sinod a hotărât că „biserica osândeşte Francmasoneria ca doctrină, ca organizaţie şi ca metodă de lucru ocultă”. BOR invoca printre altele faptul că masoneria învaţă pe adepţii ei să renunţe la orice credinţă şi adevăr revelat de Dumnezeu, că  propagă  necredinţa şi lupta împotriva creştinismului, că practică un cult asemănător celui al misterelor precreştine, că este un element de continuă şi subversivă subminare a ordinii sociale şi că luptă împotriva legii naturale, voite de Dumnezeu.

În Constanţa, la această mişcare au aderat persoane chiar din interiorul ortodoxiei române. Una dintre aceste persoane este însuşi arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie Tomitanul, membru al lojii masonice “Ovidius” din Constanţa. Fost Episcop Vicar la Mitropolia Bucureştilor, acesta a ajuns în Dobrogea în 2001 cu sprijin PSD, în contextul în care influenţa marelui maestru al Marii Loji Nationale (MLN) din România, Eugen Chirovici, a fost folosită ca Arhiepiscopia Tomisului să fie ridicată la rang de mitropolie. Manevra avea un dublu scop, justificat politic: trebuia să aducă masiv voturi pentru PSD şi, pe de altă parte, să creeze oportunitatea unei contra-candidaturi la funcţia de patriarh, celei traditionale, a Moldovei, cu alte cuvinte, să schimbe cutuma alegerii şefului Autocefaliei române. În cadrul Consiliului şi al Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei se regăsesc numeroşi indivizi cu rădăcini adânc înfipte în fenomenul masonic, membri în special ai clubului Rotary dar şi a altor loji independente.

Unul dintre aceştia este şi primarul oraşului Eforie, Ovidiu Brăiloiu, care, în timpul liber, pupă cu evlavie moaşte şi diverse obiecte intime ale sfinţilor şi participă pios la slujbe duminică de duminică. După ce a fost alungat din Marea Lojă Naţională din cauza metehnelor sale cabotine, fiind acuzat că a încercat să-şi cumpere gradele, Brăiloiu şi-a creat propria lojă ”Maeştii Tomitani”, alături de alţi exilaţi, la care avea să adere şi Valerian Sălăvăstru, viitorul manager al oraşului Eforie. Dar sentimentele lui Brăiloiu faţă de cauza masonă nu s-au limitat doar la jurămintele satanice sau la întruniri ciudate în subsoluri sordide, ci au implicat şi banii contribuabililor din Eforie, în proporţie covârşitoare oameni cu frica lui Dumnezeu.

În 2007, Ovidiu Brăiloiu încredinţează firmei unui consilier local, Mircea Paraschiv, ridicarea unei cruci de beton înalte de 5 metri în parcul Ion Movilă din Eforie Sud. În scurt timp, crucea placată cu gresie spaniolă de culoare neagră şi care a costat peste 700 milioane de lei vechi era gata, cu tot cu luminiţele din interior care jucau feeric în bezna parcului. Şi mai avea ceva…

Scriitorul Albert Churchward afirma la începutul secolului XX că  triunghiul cu vârful în sus, ca simbol masonic, îl reprezintă pe Set. După cum este scris şi în Biblia Satanică a lui Anton LaVey, mare preot satanist şi fondator al „Bisericii lui Satan”, Set este sinonim cu Satan.  William Meyer şi J.S.M. Word, de asemenea, autori masoni, menţionează că veneratorii lui Shiva purtau pe frunte triunghiul cu vârful în sus. Shiva este corespondentul indian pentru Satan. Ei bine, un triunghi asemănător, din marmură albă, apare pe crucea din Eforie. Pentru ca un astfel de simbol să-şi facă loc, Brăiloiu a schimbat chiar şi forma părţii superioare a crucii, ataşându-i un fel de acoperiş absolut caraghios. Odată ”ars între coloane” sau mai pe româneşte dat afară din Marea Lojă, maestrul tomitan din Eforie a lăsat să se degradeze şi investiţia de 700 de milioane, care arată în momentul de faţă deplorabil. Contactat telefonic de jurnaliştii noştri în vederea unei posibile explicaţii, primarul Ovidiu Brăiloiu ne-a comunicat că momentan nu poate vorbi, fiind copleşit de încărcătura spirituală a unei şedinţe de Consiliu Eparhial.

 

Lasă un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi publicată.

Alte Știri
Încarcă mai mult