”Astăzi, 18 decembrie, de Ziua Minorităților Naționale, nu vorbim despre diferențe, ci despre rădăcini. Despre rădăcinile noastre adânc înfipte în același pământ, udate de lacrimile, munca și speranțele celor care au trăit aici înaintea noastră. România nu este doar locul în care trăim — este locul care ne trăiește în suflet.
Fiecare dintre noi, indiferent de limba în care ne-am rostit prima rugăciune sau cântec, purtăm în inimă această țară. Am crescut pe drumurile ei, ne-am legat visele de munții, câmpiile și apele ei și ne-am învățat copiii să-i respecte numele. Suntem diferiți, dar suntem ai acestui pământ. Și asta ne face români.
România este casa noastră comună. O iubim nu pentru că este perfectă, ci pentru că este a noastră. O iubim cu loialitate, cu răbdare și cu speranța că va ști, la rândul ei, să ne iubească pe toți ca pe propriii săi copii — fără excepții, fără condiții, fără tăceri dureroase.
Cerem un singur lucru: respect. Respect pentru munca noastră, pentru identitatea noastră, pentru contribuția fiecăruia la această țară. Pentru că unitatea adevărată se clădește atunci când nimeni nu este lăsat în urmă, iar demnitatea nu este negociabilă.
Să ne amintim astăzi că România este puternică doar atunci când fiecare dintre fiii și fiicele ei se simte văzut, ascultat și iubit. Iar noi, minoritățile, nu cerem privilegii — cerem dreptul de a iubi această țară și de a fi iubiți de ea, înapoi.
La mulți ani, România tuturor!”
Comunitatea Elenă Elpis Constanța
