Combinaţiile mafiote ale primarului Iorguş la prăduirea gropii de gunoi a Mangaliei

Două firme obscure din Bucureşti, dintre care una acuzată de relaţii directe cu mafia siciliană, au fost cadorisite de primarul Mangaliei, inginerul Zanfir Iorguş, cu exploatarea aproape gratuită, pentru o perioadă de 25 de ani, a rampei de deşeuri a oraşului. Afacerea a fost perfectată în anul 2002, însă ea a fost gândită de primarul etern al Mangaliei încă din anul 1997, când acesta preconiza transformarea regiei autonome Gold în societate pe acţiuni.

Două firme obscure din Bucureşti, dintre care una acuzată de relaţii directe cu mafia siciliană, au fost cadorisite de primarul Mangaliei, inginerul Zanfir Iorguş, cu exploatarea aproape gratuită, pentru o perioadă de 25 de ani, a rampei de deşeuri a oraşului. Afacerea a fost perfectată în anul  2002, însă ea a fost gândită de primarul etern al Mangaliei încă din anul 1997, când acesta preconiza transformarea regiei autonome Gold în societate pe acţiuni.

Printr-o simplă decizie de înfiinţare a unei societăţi pe acţiuni, cu participarea minoritară şi simbolică a Gold RA şi a Primăriei Mangalia, municipalitatea a predat groapa de gunoi a oraşului interpuşilor primarului, odată cu toate contractele de neutralizare a deşeurilor, subvenţiile din bugetul local, platforme betonate, aducţiunea de apă şi toate investiţiile realizate în prealabil, dar menţionate ca sarcină de realizare şi motivaţie cheie a înfiinţării Eco Gold Invest SA. Între timp, cele două SRL-uri obscure din Bucureşti şi-au schimbat acţionariatul, astfel încât au ajuns să fie reprezentate în Adunarea Generală a Acţionarilor de o singură persoană, pe numele său Dumitru Filip, un mangalian care s-a remarcat ca director general la Neptun-Olimp SA pe vremea când camarila primarului îşi adjudeca privatizările activelor turistice pe bandă rulantă.

În data de 10 iulie 2002, consilierii locali din Mangalia au aprobat proiectul de hotărâre privind participarea Primăriei şi a Regiei Autonome de Gospodărire Orăşenească, Locativă şi Drumuri (R.A. G.O.L.D.), la înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni în scopul preluării administrării şi sarcinii de ecologizare a rampei de deşeuri menajere şi industriale a oraşului (întinsă pe o suprafaţă de 23 de hectare). Adoptată cu 16 voturi din 21, Hotărârea 84 stabilea cotele de participare, de 5% pentru Primăria Mangalia şi 15% pentru RA Gold, nu însă şi criteriile de alegere a celorlalte trei societăţi care urmau să-şi împartă diferenţa de 80%. În aceste condiţii, cei trei asociaţi au fost aleşi după criterii netransparente, ştiute numai de executivul local, în frunte cu primarul Zanfir Iorguş, care şi-a calculat opţiunile în favoarea Cindesol Service SRL Bucureşti (29%), Intermediu Eco Service SRL Popeşti-Leordeni (40%) şi Uranus SA Mangalia (11%).

Naşul lui Ludovic Orban, interfaţa lui Zanfir Iorguş

Atât Cindesol, cât şi Intermediu erau deţinute la acel moment, în proporţie de 95%, de numitul Dragoş Laurian Botoş, diferenţa de cinci procente fiind deţinută de Corina Botoş în prima firmă şi de Liviu Puia în cea de-a doua. Deşi era un necunoscut la momentul perfectării afacerii, Botoş a devenit după 2004 un personaj cunoscut opiniei publice, datorită accederii sale în (im)postura de consilier general al municipiului Bucureşti, din partea Partidului Naţional Liberal. Şi la momentul de faţă, Botoş este cunoscut datorită sforilor pe care le-a tras pentru a intra în posesia gropii de gunoi de la Glina, dar şi posturii de naş de cununie al ministrului liberal al trasporturilor Ludovic Orban – membru statornic al grupării Patriciu din PNL, de care este legat şi primarul Mangaliei din momentul în care i-a transferat acestuia din urmă, după un scenariu identic şi păgubos, termoficarea oraşului. Cât despre a treia societate adusă de Zanfir la masa discuţiilor pentru prăduirea gropii de gunoi, Uranus SA, aceasta a fost înfiinţată în anul 1990 prin reorganizarea Întreprinderii de Industrie Mică din Mangalia, pachetul majoritar de acţiuni fiind deţinut de Fondul, Proprietăţii de Stat, până în anul 1999, când societatea a fost privatizată în favoarea controversatului om de afaceri Bajdu Stere, implicat în traficul de ţigări al epocii. În aceeaşi perioadă, prin intermediul Mariei Andrei şi a altor apropiaţi, Zanfir Iorguş a controlat procesul de privatizare al activelor din zona Mangaliei, îngrijindu-se prin influenţa sa ca acestea să ajungă pe mâini bune. Bajdu Stere a vândut la scurt timp pachetul majoritar de acţiuni, exact pentru preţul pe care l-a achitat FPS-ului, către Camelia Toia, soţia fostului coleg ţărănist al primarului Mangaliei, Eugen Toia. Patroana de la Uranus se află în relaţii privilegiate cu familia Iorguş, de vreme ce locuieşte într-o vilă situată gard în gard cu cea a primarului şi cumpără jumătăţi de apartamente de la edil la preţuri penal de supraevaluate, atunci când acesta are nevoie de lichidităţi.

2.000 de euro pentru goapa de gunoi

La momentul înfiinţării, Eco Gold Invest SA a declarat ca sediu social un imobil situat pe strada Constanţei la numărul 13, preluat fără temei legal de la regia Gold, care dobândise folosinţa sa prin contract de închiriere încheiat în anul 1997 cu Primăria Mangalia. Un an mai târziu, părţile contractante au închiat un prim act adiţional, prin care primăria lui Iorguş îşi exprima acordul ca folosinţa imobilului să fie trasferată prin cesiune a contractului în momentul trasformării regiei în societate pe acţiuni. Chiar dacă acest lucru nu s-a întâmplat niciodată, ca dovadă că regia continuă să existe şi la momentul de faţă, imobilul a fost trasferat către Eco Gold Invest SA, probabil în virtutea pachetului de 15% din acţiuni deţinut de regia autonomă şi a titulaturii societăţii nou înfiinţate ce conţine denumirera englezească a aurului. În data de 3 martie 2003, Eco Gold Invest SA a semnat contractul de asociere nr. 1810 cu Regia Autonomă Gold, prin care a preluat pentru 25 de ani administrarea rampei de gunoi a oraşului, cu principala obligaţie de a vărsa cota de asociere de 10% sau echivalentul în lei a 2.000 de euro pe an. Totodată, noul administrator al rampei prelua 15 salariaţi, dar şi 25 de contracte extrem de generoase de neutralizare a deşeurilor menajere şi industriale, precum şi investiţii amortizate în valoare de 1,1 miliarde de lei vechi. În schimb, „asociantul” se obliga să întocmească în 60 de zile un plan de ecologizare, care urma să cuprindă investiţii directe în realizarea celulelor ecologice pentru neutralizarea deşeurilor. Contrar spiritului şi literei contractuluui de asociere, Eco Gold Invest a realizat planul de ecologizare abia în data de 1 septembrie 2003, când acţionarul principal Intermediu Eco Service SRL a prezentat în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor un plan de investiţii în valoare de 1.360.000 de euro pentru execuţia proiectului de ecologizare şi 772.000 de euro pentru infrastructura aferentă. Printre sursele de finanţare, acţionarul principal preconiza obţinerea de credite bancare, credite de la furnizorii comerciali şi credit „manoperier”, reuşind performanţa de a realiza întreaga investiţie fără a băga practic nici un ban din buzunar, astfel încât este mai mult decât legitim să ne întrebăm care au fost raţiunile predării acestei surse de venituri a bugetului local către necunoscutele firme din Bucureşti. Mai mult, deşi potrivit propriilor angajamente, Eco Gold Invest trebuia să realizeze în patru luni întreaga investiţie, abia în anul 2005 a răsărit şi membrana bituminoasă a celulei ecologice. Investiţiile de infrastructură bifate de noul administrator al gropii fuseseră, se pare, deja realizate de fostul administrator, din bani publici, înainte de semnarea contractului de asociere.

110 euro pentru Cazarma de pe strada Oituz

În data de 22 mai 2003, firma creată după ideile lui Iorguş a pus mâna pe un nou sediu extrem de generos ca întindere, respectiv cazarma C de pe strada Oituz, pentru o chirie lunară de 110 euro, stabilită într-o vreme în care moneda de referinţă era dolarul american. Trei ani mai târziu, proprietarul imobilului, respectiv Primăria Mangalia prin serviciul public ADPP, a încheiat un al doilea contract de închiriere, în aceleaşi condiţii de preţ, dovedind încă o dată că afacerea gropii de gunoi este ghidată de interesele personale ale primarului Zanfir Iorguş şi nu de raţiuni economice.

Încasări de 42 de miliarde de lei pe an

Deşi pentru bugetul local al Mangaliei predarea gropii de gunoi este o afacere de-a dreptul catastrofală, interpuşii primarului câştigă bani grei din neutralizarea deşeurilor. Eco Gold Invest a avut încasări totale în anul 2006 de 42 de miliarde de lei vechi. Volumul cheltuielilor umflate peste măsură fac în aşa fel încât profitul net declarat de societate să fie de-a dreptul nesemnificativ. Primăria Mangalia a organizat în mai multe rânduri dezbateri publice pentru stabilirea preţului practicat pe metrul cub de gunoi menajer preluat spre neutralizare de Eco Gold Invest, contribuind astfel la creşterea continuă a volumului încasărilor firmei care administrează acum rampa ecologică. În plus, aceeaşi primărie a lui Iorguş a acordat subvenţii consistente către Eco Gold Invest, fără ca prin acest gest să-şi sporească volumul participaţiei la profit. Profitul a continuat, totuşi, să se verse în buzunarul firmelor obscure de la Bucureşti, trecute şi ele în posesia altor persoane la fel de obscure. Cu o expresie extrem de prozaică, putem spune că banii ajung exact acolo unde trebuie, dar mai ales acolo unde doar primarul Mangaliei ştie, şi o ştie încă de pe vremea când a hotărât de capul lui cu cine să asocieze primăria şi regia Gold, dar mai ales în ce scopuri.

Filip Dumitru, omul de casă al familiei Iorguş 

Ca o dovadă suplimentară că întreaga afacere a fost construită pe metoda paravanului, încă din anul 2003 firma Cindesol Service SRL l-a trimis ca reprezentant în AGA pe mangaliotul Filip Dumitru, fost director general la Neptun-Olimp SA şi artizan al contractelor prin care alţi interpuşi ai primarului Iorgulş au privatizat activele turistice ale acestei societăţi. De notorietate este contractul prin care Neptun-Olimpul lui Filip a vândut firmei Insel SRL restaurantul Insula pentru o sumă absolut mizerabilă. Insel SRL este deţinută de omul de afaceri Dumitru Marin, al cărui fiu, Cristian Marin, este asociat cu fiul primarului, Sorin Iorguş, în firma Crissor Internaţional SRL Bucureşti. Când Filip şi-a încheiat conturile cu Neptun-Olimp, prietenii săi i-au găsit rolul de reprezentant al firmei Cindesol în AGA de la Eco Gold Invest. Apoi, în anul 2005, acelaşi Filip reprezenta deopotrivă firmele Cindesol şi Intermediu în AGA de la Eco Gold Invest, pentru a îndeplini din acelaşi an şi până în prezent funcţiile de administrator unic şi director general, retribuite cu 1.000 de euro pe lună.

Cindesol, caracatiţa italiană şi asocierea de gunoi de la rampa ecologică

În schimb, cele două firme obscure din Bucureşti au trecut de-a lungul anilor prin mai multe transformări în privinţa proprietarilor.Astfel, în anul 2005, la Intermediu Eco Service SRL întâlnim ca acţionar pe Dombrovschi Victor , pentru ca, din 2006, să găsim ca acţionar unic pe ilustrul anonim Gheorghiţă Traşcă şi ca administrator pe Vasile Alin Dodoacă. Cindesol Service SRL a devenit între timp o firmă fantomă, rămasă fără sediu social, care n-a lăsat nici o dârâ fiscală, nedepunând din 2003 nici un fel de declaraţie privind obligaţiile de plată către bugetul de stat sau privind rezultatele financiare obţinute. Societatea îndeplineşte condiţiile de radiere din registrul comerţului, la fel ca firma soră Cindesol România SRL, despre care Centrul pentru Jurnalismul de Investigaţii dezvăluia în decembrie 2005 că face parte din reţeaua de spălare de bani prin servicii de salubrizare a mafiei italiene. Potrivit CRJI, acţionarul majoritar Matteo Pasquale reprezenta în România interesele firmei Cintec din insulele Barbados (cu regim de paradis fiscal) administrată de Fanco Paceti, unul din vârfurile de lance al familiei Cinacimino din Palermo, cea care a asigurat reprezentarea politică a temutului cap al Cosa Nostrei, Bernardo Provenzano. Investigaţia Continuă!

© Adrian Carlescu, 2007

Lasă un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi publicată.

Alte Știri
Încarcă mai mult