Vă prezentăm, punct cu punct, uriaşa escrocherie mediatică pusă în operă de către Dan Diaconescu şi postul de televiziune OTV, pentru a pune mâna pe capitalul politic generat de proiectul denumit Legea Cojocaru, pentru a fura Partidul Poporului, partid înfinţat de susţinătorii Legii şi a-l transforma într-o anexă politică a actualilor guvernanţi ai României. Escrocul a fost şi este sprijinit şi de alte posturi de televiziune, care, pe de o parte, îi permit să mintă, iar, pe de altă parte, ascund adevărul. Scopul urmărit prin această acţiune este acela de a aservi acest partid intereselor financiare ale lui Dan Diaconescu. Dar iată care au fost etapele acestei şarlatanii, prezentate chiar de creatorul legii care îi poartă numele, dr. Constantin Cojocaru.
1. În februarie 2009, am convenit cu realizatorul Tudor Barbu, de la OTV, să facem 10-12 emisiuni, în care să explic proiectul legii privind despăgubirea cetăţenilor României pentru capitalul trecut, prin Legea 15/1990, din proprietatea lor comună în proprietatea statului, proiect care a devenit cunoscut opiniei publice cu denumirea prescurtată de Legea Cojocaru. Am stabilit ca, în primele 4-5 emisiuni, să arătăm cum au fost înşelaţi şi jefuiţi românii şi în următoarele 6-7 emisiuni să prezentăm Legea Cojocaru şi consecinţele ei asupra economiei şi societăţii româneşti. In emisiunea a 4-a, Tudor Barbu a anunţat că, a doua zi, domnul Cojocaru va începe prezentarea legii. A doua zi dimineaţa, am fost sunat şi mi s-a spus că se întrerupe colaborarea mea cu OTV. Fără alte explicaţii.
2. Pe la jumătatea lunii ianuarie 2010, am fost sunat de Tudor Barbu, care m-a rugat să-i trimit graficele pe care le prezentasem în emisiunea lui cu un an în urmă, ca să le folosească. I le-am trimis. Dupa 3-4 zile, m-a invitat la emisiune să prezint Legea Cojocaru. Au urmat mai multe emisiuni în care convenit să începem să strângem semnături pentru susţinerea legii, pentru a le depune fie la Preşedinţia României, în vederea organizării unui referendum, fie la Parlamentul României, pentru susţinerea proiectului de lege.
3. În numai o lună, numărul de semnături a crescut de la câteva sute pe zi la zeci de mii de semnături pe zi. În ultima săptămână a lunii februarie, luni, au fost 20 şi ceva de mii, iar vineri, 46 de mii de semnături, într-o singură zi.
În lunea următoare, numărul a scăzut, brusc, la câteva mii şi a continuat să scadă, ajungând la câteva sute pe zi.
A devenit clar că, in weekendul de la sfârşitul lunii februarie, “echipa” de la OTV a hotărât să folosească valul de simpatie populară stârnit de Legea Cojocaru în cu totul alte scopuri decât cele urmărite de autorul proiectului.
Am cerut, de mai multe ori, lui Tudor Barbu, ca plicurile cu listele de semnături să fie desfăcute de o echipă de pensionari care să tină evidenţa listelor de semnături, sa le ordoneze pe localităţi, pe judeţe, să le pună pe calculator. Am fost refuzat şi, ulterior, am mai fost invitat la emisiunile lui Tudor Barbu.
4. În luna aprilie, pentru 2-3 saptamani, Legea Cojocaru s-a metamorfozat în Legea Cojocaru-OTV. Au urmat alte 2-3 saptămâni în care Tudor Barbu a vorbit numai de Legea OTV-Cojocaru, şi, în final a rămas numai Legea OTV. Intenţia de furt devine tot mai evidentă.
5. În mai multe emisiuni, Tudor Barbu a îndreptat atenţia telespectatorilor către infiinţarea unui nou partid, care să fie format din susţinătorii Legii Cojocaru şi care să aibă ca platformă politică chiar Legea Cojocaru. I-a întrebat şi ce nume să aibă partidul. Telespectatorii lui Tudor Barbu au propus, printre altele, şi numele de Partidul Poporului Român. Titlul emisiunii din data de 25 martie 2010 a fost: “Cei care sustin legea Cojocaru vor un partid al lor”. Este cât se poate de clar. La construcţia viitorului partid vor participa susţinătorii Legii Cojocaru, nu ai lui Dan Diaconescu.
6. La întrebarile lui Tudor Barbu privind cine să conducă partidul, oamenii au zis unii Dan Diaconescu, alţii Constantin Cojocaru. Reacţia lui Tudor Barbu a fost categorică. “Cum sa conducă acest Cojocaru? Nu stiţi că acest Cojocaru nu a condus niciodată pe nimeni? El este un bun specialist, poate fi un bun consilier, dar nu si conducător.” Asta, după ce tot el îndemnase telespectatorii să intre pe site şi să citească CV-ul lui Cojocaru, de unde aflaseră ca “acest Cojocaru” ocupase funcţii de conducere mai bine de 20 de ani. Intenţiile celor de la OTV devin tot mai evidente.
Iată, deci, că noul partid, plănuit de OTV, va fi făcut de susţinătorii Legii Cojocaru, dar va fi condus de oameni care nu au nici o legătură cu Legea Cojocaru.
7. Exasperat de întrebarile oamenilor care vroiau să ştie de ce nu îl mai invită pe Cojocaru, Tudor Barbu anunţă că OTV a întrerupt relaţiile cu Cojocaru deoarece Cojocaru “vrea sa faca partid politic” şi OTV nu vrea să se implice în politică.
8. Peste numai câteva zile, pe data de 26 iunie 2010, Dan Diaconescu, proprietar şi realizator al postului de televiziune OTV, iese de la arest si declară că, în timpul arestului, a hotărât, împreună cu colegii de celulă, să înfiinţeze un nou partid politic, care se va numi Partidul Poporului Român. În următoarele zile, postul de televiziune OTV alocă, zilnic, ore întregi, Partidului Poporului Român, care urmează să fie constituit.. Escrocheria este însă totală, căci actul constitutiv al Partidului Poporului al cărui preşedinte este Mario Diaconescu, fratele lui Dan Diaconescu, a fost “semnat” la data de 12 mai 2010, cu 45 zile înainte ca Dan Diaconescu să hotărască, împreună cu colegii săi de celulă, înfinţarea noului partid politic.
9. În condiţiile în care mi-a fost refuzată sistematic cererea de a mi se înapoia semnaturile, am convocat, la Bucureşti, pe 3 iulie 2010, adunarea generală a reprezentanţilor celor un milion de români susţinători ai Legii Cojocaru. Adunarea generală a aprobat actul constitutiv al Partidului Poporului şi m-a împuternicit să îndeplinesc actele şi formalităţile cerute de lege pentru înscrierea Partidului Poporului la Tribunalul Bucureşti.
10. Luni, 5 iulie, am fost invitat de Tudor Barbu la emisiunea lui, în care a prezentat actul constitutiv al Partidului Poporului, cel înfinţat pe 3 iulie 2010. În seara următoare, am fost invitatul emisiunii lui Dan Diaconescu, în care am putut prezenta, din nou, pe larg, Legea Cojocaru şi actul constitutiv al Partidului Poporului, cel înfinţat pe 3 iulie 2010, inclusiv formularul pentru strângerea de semnături. În ziua următoare, pe site-ul OTV, a apărut un alt formular al listei de semnături, formular elaborat de OTV şi postat pe site-ul OTV, fără aprobarea mea.
În această emisiune, moderatorul Tudor Barbu informează telespectatorii că, „la sfârşitul săptămânii trecute, pe 3 iulie 2010, la Bucureşti, reprezentanţi din toate judeţele ţării, împreună cu doctorul Cojocaru, au pus în operă actul de constituire al Partidului Poporului”. Postul de televiziune OTV nu a adus, niciodată, la cunoştinţa telespectatorilor săi actul constitutiv al Partidului Poporului, semnat la 12 mai 2010, de Diaconescu Iulius-Mario şi ceilalţi 6 cosemnatari ai acelui înscris..
11. Luni, 12 iulie, am fost, din nou invitatul lui Tudor Barbu, care a prezentat cele doua formulare de listă de semnături şi cele doua adrese la care pot fi trimise formularele completate (adresa OTV şi adresa căsuţei mele poştale), precizând, de mai multe ori, pe parcursul emisiunii, că toate semnăturile vor fi predate domnului Cojocaru, urmând să fie folosite pentru înregistrarea la Tribunalul Bucureşti a Partidului Poporului înfinţat pe data de 3 iulie 2010.
De fapt, realizatorii şi admninistratorii postului de televiziune OTV, au pus la cale o înşelăciune, invitand susţinătorii Legii Cojocaru să semneze pentru susţinerea Partidului Poporului creat de mine, dar aceste semnături, în loc sa-mi fie predate mie, au fost predate lui Diaconescu Iulius-Mario, care le-a depus la Tribunalul Bucureşti, pentru susţinerea Partidului Poporului al cărui act constitutiv are data de 12.05.2010.
12. După data de 12 iulie 2010, postul de televiziune OTV a alocat, zilnic, ore întregi, în care a invitat cetăţenii ţării să strângă semnături pentru susţinerea Partidului Poporului şi să le trimită pe adresa OTV. Nimic despre Cojocaru, sau despre căsuţa lui poştală. Precizând, însă, deseori, că Partidul Poporului va aplica Legea Cojocaru. Aceasta până în data de 27 august, data când Diaconescu Iulius-Mario a depus cererea de înregistrare a Partidului Poporului la Tribunalul Bucureşti. După acestă dată, Legea Cojocaru a dispărut din discursul realizatorilor postului de televiziune OTV. Scopul fusese atins. Fuseseră strânse semnăturile, prin înşelarea a mii de cetăţeni, pentru crearea unui Partid al Poporului care nu are nicio legătură cu Legea Cojocaru.
13. La data de 27.08.2010, la Tribunalul Bucureşti, a fost depusă cererea de înregistrare a Partidului Poporului, al cărui act constitutiv are data de 12.05.2010, care îl are ca preşedinte pe Diaconescu Iulius Mario, fratele lui Dan Diaconescu. La cerere, sunt anexate 33.148 de semnături, toate destinate susţinerii Partidului Poporului creat de mine pe data de 3.07.2010.
14. Rămaşi fără cele 33.148 semnături, furate de Dan Diaconescu şi postul de televiziune OTV, eu, împreună cu cei care am semnat Actul Constitutiv al Partidului Poporului, am continuat să strângem semnături, astfel încât, la data de 24.11.2010, am depus, la Tribunalul Bucureşti, cererea de înregistrare a Partidului Poporului, cel înfiinţat pe data de 3.07.2010, de către reprezentanţii celor un milion de susţinători ai Legii Cojocaru, având anexate alte 28.262 semnături.
15. La data de 29.11.2010, Tribunalul Bucureşti a judecat cererea de înregistrare a Partidului Poporului lui Mario Diaconescu. Au fost mai multe termene. În toată această periodă, Dan Diaconescu şi postul de televiziune OTV şi-au minţit telespectatorii, cărora le-au spus că Dan Diaconescu şi ai lui se judecă cu PSD, PNL, PDL, PC, UNPR, UDMR, cu toate partidele politice din România, care, vezi Doamne, nu vor să-l lase pe el să înscrie cel mai curat partid din lume şi din istorie. În realitate, el se judeca cu noi, cei care am infiinţat Partidul Poporului, cărora el ne-a furat semnăturile.
16. La data de 1.04.2011, Curtea de Apel Bucureşti a admis contestaţiile formulate de noi şi a respins, definitiv şi irevocabil, cererea de înregistrare a Partidului Poporului fraţilor Mario şi Dan Diaconescu. În seara acealeiaşi zile, Dan Diaconescu a lansat un atac murdar împotriva mea, m-a insultat şi calomniat, în fel şi chip. A afirmat că i-am cerut să trecă pe numele meu mai multe apartamente, că i-am cerut două, apoi 3, apoi 50 de milioane de euro. Am solicitat, conform legii, drept la replică pe care nu mi l-a acordat preferând să fie amendat cu suma de un miliard de lei
17. În numai 2 zile, Dan Diaconescu a înfinţat un nou partid, Partidul Poporului Dan Diaconescu. În alte 5 zile, el a „strâns” 50.000 de semnături, pentru susţinerea noului său partid, pe care le-a depus la Tribunal, ca să înregistreze acest nou partid. Între timp, el anunţase că, la OTV, s-au strâns 765.000 de semnături pentru susţinerea Partidului Poporului. Câte din cele 50.000 de semnături au fost „date” pentru Partidul Poporului Dan Diaconescu şi câte provin din cele 765.000 date pentru Partidul Poporului şi „contrasemnate”, adică falsificate, pentru celălalt partid?
18. Pe data de 6 iunie 2011, Tribunalul Bucureşti a aprobat cererea de înregistrare a Partidului Poporului în Registrul Partidelor Polidice al Tribunalului Bucureşti. La aceiaşi dată, Tribunalul Bucureşti, evident, prin alt judecător, a respins cererea de înregistrare a Partidului Poporului Dan Diaconescu. Principalul motiv invocat de judecătorul care a respins cererea de înregistrare a partidului lui Dan Diaconescu, susţinut de semnături falsificate, a fost acela că judecătorul în cauză nu a fost de acord cu denumirea partidului a cărui înregistrare se cerea, a refuzat să legalizeze apariţia pe harta Europei şi a lumii a unui nou popor, poporul dandiaconescu.
19. Avocaţii lui Dan Diaconescu au făcut recurs şi împotriva sentinţei prin care s-a respins cererea de înregistrare a partidului lor, dar şi împotriva sentinţei prin care s-a aprobat cererea de înscriere a partidului nostru. Dosarul partidului lui Dan Diaconescu a ajuns la Curtea de Apel pe data de 20 iunie 2011, la 14 zile de la pronunţarea sentinţei de către Tribunalul Bucureşti. Dosarul partidului nostru a ajuns la Curtea de Apel la data de 26 septembrie, la 112 zile de la data pronunţării sentinţei Tribunalului Bucureşti. Prim-grefiera Tribunalului Bucureşti şi-a pus în operă toată priceperea ei în fabricarea de tertipuri, prin care dosarul nostru să ajungă la Curtea de Apel după judecarea dosarului lor, astfel încât să nu mai poată fi înregistrat Partidul Poporului.
20. Cu câteva zile înainte de a se judeca dosarul lor, subit, preşedintele completului de judecată, desemnat prin tragere la sorţi, a fost înlocuit de şeful său, adică de preşedintele secţiei a III-a civilă a Tribunalului Bucureşti. Noul complet şi-a făcut datoria, a respins toate cererile noastre, a anulat sentinţa Tribunalului Bucureşti, a aprobat cererea de înregistrare a Partidului Poporului Dan Diaconescu, a legalizat, astfel, apariţia pe harta Europei şi a lumii a unui nou popor, poporul dandiaconescu.
