Modernizarea Portului Sulina, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură derulate în Delta Dunării în ultimii ani, se apropie de final. Lucrările realizate prin Administrația Zonei Libere (AZL) Sulina au intrat în etapa recepției finale, iar autoritățile pregătesc deja procedurile necesare pentru ca noul terminal să devină operațional.
Investiția, estimată la peste 220 de milioane de lei, este finanțată din fonduri europene și vizează transformarea Sulinei într-un punct logistic strategic pentru transportul mărfurilor între Dunăre și Marea Neagră.
Proiectul este împărțit în două componente majore: modernizarea zonei libere și dezvoltarea perimetrului Cap Mol, Bazin Maritim, și include platforme portuare noi, cheuri de acostare, drumuri de acces și infrastructură pentru operarea mărfurilor vrac și containerizate.
Directorul general al Administrației Zonei Libere Sulina, Dragoș Ioniță, spune că cele mai importante lucrări sunt deja finalizate.
„Platforma, cheul de acostare și drumul de acces sunt deja terminate. Au mai rămas lucrări suplimentare, respectiv dragajul gurii de acces a canalului aferent bazinului maritim”, a explicat acesta.
Potrivit conducerii AZL, intervențiile din bazinul maritim ar putea fi încheiate în aproximativ o lună, dacă vremea va permite continuarea lucrărilor pe apă. În paralel, autoritățile pregătesc și reabilitarea farului din zona portuară, aflat în prezent în procedură de licitație.
Sulina ar putea deveni un punct-cheie pentru transportul cerealelor
Noua infrastructură este gândită pentru a facilita transferul mărfurilor transportate pe Dunăre către nave maritime de mare capacitate. În special, autoritățile mizează pe fluxurile de cereale și produse agricole provenite din România, Republica Moldova și Ucraina.
„În această zonă veți vedea nave care vor opri la cheul nostru și operări portuare, încărcare și descărcare de mărfuri”, a declarat Dragoș Ioniță.
Modelul logistic propus presupune ca mărfurile să ajungă la Sulina cu barje sau nave fluviale de până la 7.500 de tone, urmând să fie transferate ulterior pe cargouri maritime capabile să transporte volume mult mai mari către piețele internaționale.
Conducerea AZL susține că portul ar putea deveni un nod important pentru exporturile către Orientul Mijlociu, Asia și Africa. În același timp, navele maritime ar putea aduce fertilizatori sau alte produse necesare agriculturii, pentru ca transporturile să funcționeze în sistem „plin pe plin”.
Adâncirea barei Sulina, următorul pas
Unul dintre pașii esențiali pentru dezvoltarea portului este adâncirea barei Sulina și a bazinului maritim la 11 metri, măsură care ar permite accesul navelor de capacitate mare și ar face transportul de mărfuri mai eficient din punct de vedere economic.
„Dacă vom reuși să avem și bara Sulina la 11 metri, beneficiile vor fi considerabile”, a afirmat directorul AZL.
În prezent, multe dintre nave sunt obligate să circule cu încărcături reduse din cauza limitărilor de adâncime, ceea ce afectează costurile și capacitatea de transport.
Administrația Zonei Libere Sulina a depus un nou proiect pentru dragarea bazinului maritim, iar Administrația Fluvială a Dunării de Jos a realizat studii și expertize privind modernizarea accesului naval.
Sute de locuri de muncă și perspective de dezvoltare pentru Sulina
Studiile de oportunitate realizate cu sprijinul BERD și al consultanților internaționali specializați în infrastructură portuară arată că investiția ar putea avea un impact major asupra economiei locale.
Autoritățile estimează că noul port va genera aproximativ 300 de locuri de muncă pentru locuitorii din Sulina și din zonele învecinate.
„Orașul Sulina va avea foarte mult de câștigat. Volumele de mărfuri vor aduce bani din concesiuni, operare și taxe de transport”, a declarat Dragoș Ioniță.
Estimările incluse în studiile de specialitate arată că, în următorii 7-10 ani, traficul anual de mărfuri ar putea ajunge la aproximativ 15 milioane de tone.
Rol strategic în reconstrucția Ucrainei
Conducerea AZL consideră că noua infrastructură ar putea avea un rol important și în viitoarea reconstrucție a Ucrainei, prin facilitarea transportului de materiale și mărfuri în regiune.
În plus, poziționarea geografică a Sulinei este văzută drept un avantaj strategic pentru dezvoltarea unui coridor logistic între Dunăre și Marea Neagră, complementar altor infrastructuri portuare din zonă, inclusiv portului Giurgiulești.
„Nu ai concurent, pentru că ești poarta de acces de pe mare și invers”, susține directorul AZL Sulina.
În prezent, administrația lucrează la recepția finală a lucrărilor, la aprobarea regulamentelor portuare și la obținerea avizelor necesare pentru exploatarea noului terminal. După finalizarea procedurilor, va fi lansată concesionarea infrastructurii către operatorii economici interesați.
